Separarea cercetării de educație în două portofolii separate, în cadrul viitoarei Comisii Europene, a trezit nemulțumire în rândul responsabililor din mediul universitar european, care apreciază că Roxana Mînzatu, propusă să preia domeniul Educație în noua Comisie fără a fi cunoscută în domeniu, va trebui să demonstreze că înțelege învățământul superior. Așa apreciază mai mulți reprezentanți ai organizațiilor universitare europene, citați într-o recentă analiză a University World News.
Potrivit sursei citate, responsabilii din sistemul universitar european nu sunt doar nemulțumiți de separarea portofoliilor de cercetare și educație, ci sunt și surprinși de faptul că nimeni nu pare să-și fi asumat, până acum, responsabilitatea pentru elaborarea viitorului program-cadru de investiții în cercetare, care să continue, după 2027, cele realizate prin programul Orizont Europa, prin care sunt alocați 93,5 miliarde de euro. Acest lucru este de așteptat, acum, să fie lămurit după ce organizațiile de lobby în domeniu își vor fi făcut datoria.
Sursa citată arată că românca Roxana Mînzatu, care va deveni vicepreședinte executiv al CE, va fi responsabilă pentru domeniul Educație, fără ca acest lucru să se reflecte în titulatura funcției. Ea va fi responsabilă cu dezvoltarea Spațiului European al Educației și cu sprijinirea unor acțiuni comune în domeniul competențelor, cu inițiativa Universităților Europene și cu Diploma Europeană, precum și cu dezvoltarea noului plan strategic pentru educație în domeniile STEM (STIM).
- Dar, potrivit University World News, „ea este relativ necunoscută pentru mulți actori din domeniul universitar european, iar faptul că educația nu face parte din titulatura destul de complicată a funcției ei este un lucru îngrijorător pentru unii, așa cum este și separarea portofoliilor de educație și cercetare”.
Este citată, în acest sens, Emmanuelle Gardan, director al Grupului Coimbra, ce reunește 40 de universități multidisciplinare europene, care a spus că va presa pentru ca „educația” să fie reflectată în titulatura Roxanei Mînzatu. Potrivit lui Gardan, reprezentanții mediului universitar vor fi nevoiți să lucreze, pe viitor, cu mai mulți comisari-vicepreședinți executivi ai CE, în loc de unul singur, cum s-a întâmplat în ultimele formule ale echipei CE.
Iar Jan Palmowski, secretar general al Guild of European Research-Intensive Universities, a declarat pentru aceeași publicație că, la audierea comisarilor propuși, „e nevoie ca aceștia să demonstreze că înțeleg ce facem și să transmită un angajament în privința integrității viitorului Program Cadru; Roxana Mînzatu va trebui să demonstreze că înțelege cu adevărat că învățământul superior înseamnă mai mult decât predarea unor competențe cuantificabile”.
Citește și:
UPDATE România a primit portofoliul care acoperă Competențele și Educația pentru Roxana Mînzatu, în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen / Cât de important este acest post
Copiii aflați în risc de excluziune și de sărăcie și relația universități-piața muncii, menționate ca priorități de Roxana Mînzatu, propusă pentru portofoliul de comisar european responsabil cu Educația
O „Agendă UE a Profesorilor” și Planul strategic pentru educația STEM – printre sarcinile pe care le are Roxana Mînzatu, propusă comisar responsabil cu educația și competențele în viitoarea Comisie Europeană
Raluca Pantazi
Advertorial
G4Media.ro
Mihai Peticilă
1 comment
Pai in Romania, cu imensul sprijin al ARACIS si al noilor legi ale educatiei, exact asta a ajuns invatamantul superior: un cadru in care se predau niste competențe cuantificabile.ț
Mecanismele parsive de „evaluare” din partea studentilor, exact asta incurajeaza.
Prin urmare, ce ar putea promova un reprezentant al politicii din Romania, decat distrugerea invatamantului superior si in alte parti.
Nu mai avem nevoie de invatamant superior de calitate. Avem nevoie de impostura, avem nevoie de un fel de invatamant profesional cu aere de invatamant superior. Nu mai dorim sa fie stimulata curiozitatea. Cine are nevoie de asa ceva, intr-o societate de consum. Ne dorim, in schimb, ca economicul sa fie cat mai bine infipt in Universitati. Daca este posibil, sa preia rolul de educator, sa „predea” cursuri asa cum poate el. Desigur, cursurile si „profesorii” care vin dinspre „industrie” nu vor trece prin furcile caudine ale ARACIS. Totul este perfect, chiar daca nu exista nicio justificare pentru un asemenea demers.
Oricum, este necesara putina rabdare: in cel mult 10-15 ani, putinii universitari adevarati vor iesi din peisaj, va fi momentul in care mediocrii vor domina peisajul, iar intr-un context al mediocritatii, acestia vor deveni geniali. Vor fi necesare 3-4 generatii pentru a putea spera ca se va repara ceva. Daca vom mai avea cu cine…