Avertisment lansat de The Telegraph: Islamismul a scăpat de sub control în școlile franceze / O versiune rigidă a religiei a prins rădăcini în numeroase săli de clasă, amenințând valorile liberale ale Franței

[jp_post_view]
Sursa Foto: Pexeles.com
Acum 20 de ani, știrea că niște elevi adolescenți din Franța au protestat pentru că ar fi fost „șocați” de o pictură din 1603 cu cinci nuduri feminine pe care un profesor le-a arătat-o la clasă ar fi provocat în întreaga țară amuzament, nu frică. „De ce se plâng ei?”, ar fi întrebat toată Franța printre hohote. Însă profesorii de la școala gimnazială Jacques Cartier din Issou, la vest de Paris, știu de ani buni că lucrurile nu stau așa, scrie The Telegraph, citată de Rador Radio România.

Scenariul care s-a petrecut săptămâna trecută la o oră de literatură franceză s-a mai întâmplat de extrem de multe ori pe tot cuprinsul țării, în același gen de școli publice din zone sărace. Fenomenul a dus în ultimii trei ani la asasinarea a doi profesori de către elevi ori amici ai elevilor, cu complicitatea indirectă a multor părinți, chipurile scandalizați de te miri ce încălcare a unor coduri „morale” religioase stricte.

Scena s-a desfășurat după cum urmează (ni s-a relatat): o fată s-a ridicat din bancă în cursul orei pentru a obiecta, iar alți elevi i-au luat partea, făcând gălăgie și insultându-l pe profesor. Ora s-a încheiat în ceartă și hărmălaie. În ora următoare câțiva elevi alergau prin clasă cu eșarfe pe cap și-l făceau pe profesor „rasist”; a doua zi o mamă a amenințat că-l va da în judecată pe directorul școlii.

După ce incidentul a ajuns în presa locală și apoi și la știrile naționale de la TV, Gabriel Attal, noul ministru activist al educației a vizitat școala respectivă pentru a ține un discurs dur despre violarea secularismului francez și perturbarea activității școlare, promițând disciplinarea făptașilor. Profesorii i-au reamintit că acesta a fost al 16-lea incident de acest fel înregistrat numai în ultimele două luni.

O variantă extrem de rigidă a islamului, derivată din wahhabism [fundamentalism sunnit popular mai ales în Arabia Saudită și Qatar – n.trad.], a fost diseminată deliberat de organizații islamice extremiste precum Al-Qaeda și Frăția Musulmană începând cu sfârșitul anilor ’70, alterând tradițiile comunității musulmane din Franța, dar și pe cele din țările de origine ale acesteia.

Citește analiza integrală pe G4Media.ro.


1 comment
  1. ați vrut forță de muncă ieftină , v ați bucurat că va vin sclaveti , toată Europa era in extaz că are emigranți și că se vor îmbogății pe seama sclavilor. acum costurile sociale sunt enorme

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: O diferențiere în sensul în care se permite școlilor private să desfășoare cursuri e un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare

„O diferențiere între stat și privat în sensul în care se permite școlilor private de a desfășura școala este un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare”, a declarat pentru Edupedu.ro…
Vezi articolul

Elevii români petrec în școală, în 13 ani de învățământ obligatoriu, un număr de ore similar celui petrecut în doar 10 ani de elevii din Italia, Franța sau Spania / România este printre codași la numărul de ore din curriculumul obligatoriu în ciclul primar și sub media europeană la gimnaziu și liceu – raport 

România ocupă abia locul 9 în rândul țărilor europene în ceea ce privește timpul alocat curriculumului obligatoriu în școală, deși are cel mai mare număr de ani de învățământ obligatoriu…
Vezi articolul

Rezultatele școlii în România: Tinerii care termină liceul câștigă doar câteva procente în plus la salariu față de cei care nu finalizează studiile liceale, mult sub ceea ce se întâmplă în țările OCDE – raportul „Education at a Glance” / Avantaj substanțial, dar mult sub media OCDE, pentru cei care termină o facultate

Tinerii de 25-34 de ani din România care au terminat liceul câștigă doar câteva procente în plus, la locul de muncă, față de cei care nu termină deloc liceul, diferența…
Vezi articolul