Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a declarat, referitor la proba de Limba română din cadrul examenului național de bacalaureat 2025, că „subiectul al III-lea, chiar dacă este la alegere, are un grad de dificultate mare, prin complexitatea autorilor”. „Ei trebuie să evidenţieze modalităţile de caracterizare, să aleagă două personaje, fie în basm, fie în nuvelă, fie în roman (…)”, a precizat aceasta. Declarațiile au fost făcute pentru observatornews.ro.
- Subiecte Limba Română real și tehnologic – BAC 2025. La subiectul al III-lea a picat caracterizarea unui personaj din „Povestea lui Harap” Alb sau „Moara cu noroc”
- Subiecte Limba Română uman – BAC 2025. Eseu despre relația dintre două personaje într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici – cerința de la subiectul al III-lea
„Subiectul al III-lea, chiar dacă este la alegere, are un grad de dificultate mare, prin complexitatea autorilor. Ei trebuie să evidenţieze modalităţile de caracterizare, să aleagă două personaje, fie în basm, fie în nuvelă, fie în roman, şi să pună în dinamică relaţia dintre două personaje, e mai greu decât să caracterizezi un sigur personaj” a spus Florina Rogalski.
Probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2025 au început marți, 10 iunie, cu testarea la Limba și literatura română.
Varianta extrasă pentru proba scrisă de Limba și literatura română a fost cea cu numărul 7. Au fost 98.542 de candidați prezenți dintr-un total de 99.823 înscriși la această probă, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.
Amintim că subiectele de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română au fost scurse dintr-un centru de examen din județul Cluj, potrivit unei fotografii postate pe rețelele sociale. Candidatul care a fotografiat subiectele la proba de limba română de BAC 2025 a avut asupra lui o cameră video amplasată într-un instrument de scris, precizează Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj, într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro. Acesta a fost eliminat, potrivit inspectoratului școlar.
Emil Munteanu, profesor la Colegiul Național din Iași, a spus, pentru ziaruldeiasi.ro, referitor la subiectele date la proba de Limba și literatura română din cadrul examenului național de Bacalaureat 2025, că „poate elevii nu se așteptau la «Moara cu noroc», pentru că era un subiect care s-a tot dat”. Acesta a afirmat că „celelalte două subiecte au fost simple, chiar banale”. Probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2025 au început marți, 10 iunie, cu testarea la Limba și literatura română.
Profesoara Adelina Beldugan a oferit sugestii de rezolvare, pentru publicul Edupedu.ro, a subiectului primit la prima probă scrisă obligatorie, de marți, 10 iunie.
„Sunt de părere că subiectul al treilea i-a scos puțin din zona de confort pe mulți elevi. De regulă, conform subiectelor din anii trecuți, cei de la profilul real primeau un eseu în care să prezinte particularitățile de construcție a unui text narativ/ dramatic, iar cei de la filologie pe cele ale unui personaj”, apreciază profesoara Adelina Beldugan pentru Edupedu.ro.
Textul suport pentru subiectul I este din Grigore Băjenaru, Părintele „Geticei”. La subiectul I B, candidații au avut de argumentat dacă înfățișarea unei persoane poate influența sau nu succesul acesteia, raportându-se atât la informațiile din textul Părintele „Geticei” de Grigore Băjenaru, cât și la experiența personală sau culturală.
La subiectul al II-lea, absolvenții de liceu au avut de prezentat, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului dintr-un fragment dat.
Pentru candidații de la umani, la subiectul al III-lea, cerința primită a fost să redacteze un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte relația dintre două personaje într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici.
În schimb, candidații de la real și tehnologic au avut de făcut un eseu de cel puțin 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat din operele lui Ioan Slavici sau Ion Creangă. Asta înseamnă, concret, caracterizarea unui personaj din basmul cult „Povestea lui Harap Alb” sau nuvela „Moara cu noroc”.
Subiectele pentru candidații de la uman
Subiectele pentru candidații de la real și tehnologic
1 comment
Nu trebuie să evidențieze modalitățile de caracterizare (se puteau alege oricare alte două elemente ale textului narativ). Dar, da, sunt de acord că subiectele au fost dificile ÎN CONTEXTUL ACTUAL, din două motive.
1. Elevii nici nu au avut timp să-și tragă sufletul după festivitățile de încheiere a anului școlar la clasa a XII-a, că au intrat în examen. 3 zile? Serios?
2. Subiectul referitor la construcția personajului/relația între cele 2 personaje (ancorat în materia clasei a X-a) a fost cinic. Le puteau da să aleagă între un scriitor clasic și unul interbelic/postbelic (studiat în clasa a XII-a).
În plus: greșeli în barem: prepoziția „pentru” însoțește, mai degrabă, un circumstanțial de scop (or, un motiv indică o cauză). La textul argumentativ, se insinuează varianta: „Cred că…NU influențează…”. Dacă un elev formulează o opinie, fără a utiliza conectorul, ar trebui depunctat la „utilizarea adecvată a conectorilor”. Așa… îl vor depuncta dublu: și pentru formularea opiniei, și pentru că nu a utilizat conectorul respectiv. De text, nici nu mai vorbim… același stil: prăfuit, fărăr nicio relevanță pentru un absolvent al zilelor noastre.
Și-au bătut joc de copii de la A la Z. Punct.