Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru, a declarat pentru TVR Craiova că „din ce în ce mai mulți copii iau în greutate, cu sau fără știrea părinților, din cauza mediului în care trăiesc sau din cauza satisfacerii diferitelor pofte, să zic așa, ale copiilor”. Aceasta a mai spus că „este o nouă pandemie, aș putea spune, de obezitate, mai ales în rândul copiilor”.
„Este o nouă pandemie, aș putea spune, de obezitate, mai ales în rândul copiilor. Din ce în ce mai mulți copii intră în cabinetul medical și observăm o suprapondere sau obezitate, dar, în cele mai multe cazuri, (observăm – n.red) obezitate. Este îngrijorător câți copii avem cu greutate mare”, a precizat medicul.
Bianca Vintilescu a explicat care pot fi cauzele pentru care elevii iau mult în greutate de la vârste mici:
„Constatăm că din ce în ce mai mulți copii iau în greutate, cu sau fără știrea părinților, din cauza mediului în care trăiesc sau din cauza satisfacerii diferitelor pofte, să zic așa, ale copiilor. Sau părinții încearcă să se recompenseze pentru lipsa din viața copiilor, oferindu-le mâncare sau diferite plăceri, să zic așa. Și atunci pierdem greutatea de sub control. Avem cazuri inclusiv de la vârsta de 7 ani cu kilograme foarte multe, v-ar surprinde. Avem inclusiv la vârsta adolescentă 170 de kg. Sunt multe pentru un adult, dar pentru organismul unui copil. Avem copii inclusiv de 6-7 ani cu 80 de kg, ceea ce este dezastruos pentru viețile lor”, a menționat aceasta.
Medicul a vorbit despre importanța controalelor anuale: „Preventiv ar trebui să avem, în primul rând, controale pediatrice anuale, în care să ne fie monitorizate talia și greutatea, pentru a vedea când ia în greutate și a putea interveni din timp, să nu ne trezim cu greutate mare atunci când va trebui să punem copilul la dietă și întâmpinăm cu totul și cu totul alte probleme.”
„Pentru populaţia românească, prevalenţa copiilor cu suprapondere şi cu obezitate către anul 2035 va fi aproape la 50% din populaţia infantilă, deci 1 din 2 copii va fi supraponderal sau obez”, a declarat Cătălina Poiană, prorector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, după cum a transmis TVR Craiova. Aceasta a mai spus că „Educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o prioritate și pledăm pentru introducerea cât mai rapidă a acestor ore de educație pentru sănătate în școală”.
Informații de context
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede ca elevii să învețe în trunchiul comun elemente de educație rutieră, de alimentație, de educație civică, sănătate și altele.
Art. 88 – „(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.”
În iunie 2022, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, l-a provocat de Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, pentru declanșarea unei acțiuni „de sprijin la nivel național pentru introducerea educație pentru sănătate în școli cât mai repede”, iar aceste ore să fie ținute de cadre didactice care „sunt instruite în acest scop”. Declarațiile au făcute la Forumul Național al Copiilor organizat de Salvați Copiii România.
Alexandru Rafila a spus că orele de educație pentru sănătate ar putea să fie susținute de către profesorii de biologie sau de diriginți: „Până la urmă, trebuie să fie o chestiune care nu trebuie impusă, ei trebuie să dorească să fac acest lucru și trebuie să aibă har, dacă se poate spune așa, ca să poată să vă transmită cunoștințele de care aveți nevoie”.
„Nu militez pentru un exces de ore de educație pentru sănătate, dar în mod evident ele trebuie să existe începând cu ciclul primar și cu ce module adaptate fiecărui grup de elevi în funcție de vârstă”, a precizat ministrul Sănătății.
În martie 2023, Alexandru Rafila a spus că disciplina ”Educație pentru sănătate” trebuie să fie predată obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei: ”Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli, nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite.”
Citește și:
Cătălina Poiană, prorector al UMF Carol Davila din București: 1 din 2 copii va fi supraponderal sau obez către anul 2035. Educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o prioritate și pledăm pentru introducerea cât mai rapidă a acestor ore în școală
Manifest public al comunității Declic, miercuri, în fața Ministerului Educației, prin care i se cere ministrei Ligia Deca să organizeze de anul acesta cursuri de prim ajutor pentru elevii, profesorii și personalul nedidactic din școli, așa cum prevede legea
Ministrul Rafila spune că a discutat cu Ligia Deca despre introducerea în școli a materiei “Educație pentru sănătate” / “Am semnat un protocol în acest sens şi cu Biserica Ortodoxă” / “Un termen rezonabil este anul 2024”
Deputatul PSD Achimaş-Cadariu: Atât timp cât avem ora de religie, putem avea şi educaţie pentru sănătate în şcoli. Nu există o incompatibilitate între a fi ortodox şi a avea educaţie sanitară
Disciplina „Educație pentru sănătate” trebuie introdusă obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei, susține ministrul Sănătății / În proiectele legilor Educației, „Educația pentru sănătate” devine „temă” obligatorie în planurile-cadru și programa școlară, dar nu se precizează la ce clase se va preda
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
