Bibliotecarele, informaticienii, secretarele și contabilele din școli vor putea fi detașate „în interesul învățământului” la alte școli, la inspectorate, CCD-uri și la Ministerul Educației – prevede o modificare a Legii Educației

65.531 de vizualizări
Foto: captura Monitorul Oficial
Personalul didactic auxiliar va putea fi detașat de acum înainte „în interesul învățământului”, la fel ca profesorii, conform Legii 6/2026, publicată în Monitorul Oficial vineri, 9 ianuarie. În plus, și pentru profesori și pentru cadrele didactice auxiliare au fost introduse în Legea învățământului preuniversitar două noi posibilități de detașare inexistente până acum: detașarea la inspectoratul școlar și la Ministerul Educației și Cercetării.
În practică, legea noua permite ca bibliotecari, informaticieni, secretare, contabili, consilieri juridici, administratori de patrinomiu, secretari sau auditori să fie detașați din școli către alte unități de învățământ sau instituții din sistemul de educație.
  • Introducerea detașarilor „în interesul învățământului” pentru cadrele didactice auxiliare și generalizarea detașarilor pentru cadrele didactice titulare către minister, inspectorate, are loc în condițiile în care nu a mai existat niciun concurs pe posturile de conducere din Ministerul Educației și pe cele din inspectoratele școlare dinainte de 2019.

Legea 6/2026 modifică art. 191 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și extinde atât categoriile de personal care pot fi detașate, cât și instituțiile unde pot fi făcute aceste detașări.

Dacă până acum detașarea „în interesul învățământului” era posibilă doar pentru personalul didactic de predare titular, noua lege permite explicit și detașarea personalului didactic auxiliar, angajat cu contract pe perioadă nedeterminată.

Totodată, sunt adăugate noi destinații de detașare, care nu existau în forma inițială a legii, și anume direcțiile județene pentru învățământ preuniversitar (DJIP) / Direcția Municipiului București (DMBIP), adică actualele inspectorate școlare județene, și Ministerul Educației și Cercetării, pentru ocuparea unor „funcții de specialitate”.

Textul legii este următorul: „La articolul 191 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 191. — (1) Personalul didactic de predare titular și personalul didactic auxiliar angajat cu contract pe perioadă nedeterminată în învățământul preuniversitar poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unități de învățământ, unități de educație extrașcolară, DJIP/DMBIP, CCD, precum și pentru ocuparea unor funcții de specialitate în Ministerul Educației și Cercetării, la solicitarea unităților/instituțiilor.”

Conform Legii 198/2023, articolul 192, personalul didactic auxiliar este format din:

  • bibliotecar, documentarist, redactor
  • informatician, analist programator
  • laborant, tehnician
  • pedagog școlar, instructor de educație extrașcolară
  • asistent social, mediator școlar
  • secretar
  • administrator financiar (contabil)
  • administrator de patrimoniu
  • auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP
  • infirmiere și îngrijitoare în educația timpurie
  • supraveghetor de noapte

Legea 6 a fost adoptată de Senat, fiind o modificare de lege organică, pe 17 decembrie 2025, iar președintele a promulgat-o pe 9 ianuarie 2026, când a și fost publicată în Monitorul Oficial. Propunerea legislativă a fost inițiată de Szabo Odon, deputat UDMR care, în expunerea de motive preciza că modificarea are rolul de a „corecta o omisiune legislativă” din Legea 198/2023 și de a permite valorificarea experienței personalului auxiliar și a cadrelor didactice în structuri precum DJIP/DMBIP și Ministerul Educației.

Szabo Odon / Foto: INQUAM Photos / George Călin

Documentul arată că, în practică, în Ministerul Educației și în structurile sale teritoriale activează deja consilieri și experți proveniți din rândul profesorilor și al personalului auxiliar, iar legea vine să creeze cadrul legal pentru această practică.

Un argument invocat de inițiatori este că experiența acumulată în școli ar contribui la elaborarea și implementarea politicilor publice, consolidarea legăturii dintre decizia centrală și „realitățile școlii”. Inițiatorii au cerut adoptarea legii în procedură de urgență, așa că inițiativa a trecut relativ repede prin ambele camere, din septembrie până la jumătatea lunii decembrie. Motivul invocat: „pentru a permite aplicarea măsurii încă dinaintea adoptării bugetului de stat pe anul 2026, astfel încât cheltuielile generate să fie incluse în acesta”.

Orice inițiativă legislativă are nevoie de un aviz din partea Consiliului Legislativ, instituție care în acest caz a avizat favorabil propunerea, dar a formulat mai multe observații importante. Instituția a atras atenția că detașarea „în interesul învățământului” este o reglementare specială, distinctă de detașarea prevăzută de Codul muncii, concepută inițial exclusiv pentru personalul didactic de predare titular.

Prin modificarea aceasta, legea nu stabilește și durata maximă a detașării pentru personalul didactic auxiliar. Pentru cadrele didactice aceasta este deja prevăzută în lege, dar pentru cadrele auxiliare nu. Plus, această detașare nouă nu prevede nici o metodologie clară de aplicare, ceea ce face ca norma să fie incompletă, conform CL.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avertizat că sintagma „funcții de specialitate în Ministerul Educației și Cercetării” este lipsită de precizie și previzibilitate și poate conduce la o aplicare arbitrară a legii, aceste funcții nefiind definite clar în lege sau în alt act normativ. Observațiile acestea arată riscul ca detașarea „în interesul învățământului” să fie utilizată pentru ocuparea unor funcții administrative sau de decizie fără criterii clare și fără concurs.

Reamintim că Legea 6/2026 este adoptată în plin blocaj pentru ocuparea posturilor din învățământ. Concursul național de angajare în învățământ și procesul de titularizare din 2026 au fost blocate de prevederi din Legea Bolojan și de metodologii criticate pentru neconformitate cu legea, ceea ce, potrivit documentării Edupedu.ro, menține angajările în sistemul de educație în stare de blocaj similar ultimilor ani. Această situație de blocaj, generată de prevederile legale și de lipsa unor mecanisme funcționale de recrutare, se suprapune peste modificarea mecanismelor de detașare, ceea ce riscă să creeze presiuni suplimentare asupra resurselor umane din școli.

Blocarea angajărilor este de fapt un instrument prin care politicienii controlează posturile și le oferă politic, prin detașări, după cum arăta acest lucru Consiliul Legislativ, în decembrie 2024, în avizul dat OUG 156 – ordonanța trenuleț.

Consiliul Legislativ surprindea perfect motivul pentru care sunt blocate angajările în instituții publice: politizarea excesivă a acestora și controlarea lor. Adică exact ce se întâmplă în minister, în inspectoratele școlare, în casele corpului didactic, unde niciun concurs pe posturile de conducere și cele de inspectori nu a mai avut loc dinainte de 2019: „Adoptarea soluțiilor legislative preconizate (n.red. blocarea angajărilor în instituții și autorități publice) ar avea ca efect prelungirea perioadei în care aceste concursuri sau examene nu au putut fi organizate la peste doi ani și jumătate, prelungire de natură a afecta activitatea instituțiilor publice vizate de acest articol, prin împiedicarea acestora de a angaja un număr suficient de persoane competente pentru îndeplinirea optimă a tuturor sarcinilor.

Astfel, ca urmare a deficitului de capital uman, personalul actual este nevoit să preia sarcini suplimentare, ceea ce ar putea duce, în timp, la o scădere a calității activității desfășurate de instituție.

În plus, neocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere în această perioadă creează premisele ocupării acestor funcții de către persoane promovate temporar pentru exercitarea funcțiilor de conducere, și nu de către persoane care fac dovada că sunt cele mai potrivite pentru ocuparea funcției prin promovarea concursului, situație care afectează, de asemenea, activitatea respectivelor instituții, atât prin lipsirea acestora de posibilitatea de a-și selecta personalul pe criterii de competență, cât și prin instabilitatea prelungită, determinată de exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice de conducere”.


11 comments
  1. Cei care au scris textul legii nu știu că în gramatica există subiectul multiplu. Și nu știu să facă acordul între subiect și predicat. Așa că, înapoi la clasa I.

  2. Răspuns pentru Domnul/Doamna Hi ,hi
    Ești complet în eroare!
    Ar trebui să înțelegi că ceea ce presupui dumneata nu este cu necesitate și adevărat

  3. Vor fi restructurari in zona personalului auxiliar si cei care vor ramane fara post se vor putea duce unde exista un loc liber.

  4. Nu e făcută degeaba această modificare.

    Poate avea multe sensuri, toate ca efect al distrugerii anterioare a credibilității sistemului de învățământ:
    1. Sa corecteze aberațiile legilor Bolojan in sensul posibilității menținerii funcționării sistemului blocat prin umplerea golurilor de posturi vacantate intempestiv
    2. Să rezolve politic persoanele care voiau sa avanseze și nu aveau competența
    3. Să profite de haosul ce urmează din 16 ianuarie când 80% din directori vor fi detașați /înlocuiți/demiși
    4. Să protejeze pilele de noii directori proveniți din alte partide decât cel de origine
    5. Să dea o formă de legalitate sistemului de pile, relații, amante, obligații care va pune ,,omul potrivit la locul potrivit”

  5. Aceleasi mizerii si aranjamente.
    Ministerul si Isj urile isi pregatesc asa zisa reorganizare in asa numitele Directii Judetene date prin Lege.
    Doar nu era momentul potrivit sa-si piarda locurile caldute ocupate de ani de zile si sa tremure in fata vreunui concurs si a reorganizarii.
    Cu o „vorba buna” te detasezi unde trebuie…

  6. Se copie la titularizare aranjat ,de când cu platforma și camere video .. la greu !! Doar nu verifica nimeni aceste înregistrări !! Și acum vin cu asemenea ,,realizare ,, se plimbau intre scoli de când mă știu !

  7. Noua lege vine ca o soluție elegantă la o problemă pe care tot statul a creat-o. O soluție atât de elegantă, încât miroase de la distanță a improvizație menită să acopere mizeriile deja făcute.
    Sub pretextul „flexibilizării”, se deschide larg poarta detașărilor. Tradus din limbaj administrativ, asta înseamnă că persoane incapabile să promoveze un concurs real, fie la nivel de minister, fie la nivel de inspectorat, pot intra liniștite în sistem printr-o școală oarecare. De acolo, mecanismul bine cunoscut își face treaba: un telefon potrivit, o pilă eficientă și detașarea apare ca prin minune, exact unde este „nevoie”.
    Legea mai rezolvă discret o problemă incomodă: înghețarea angajărilor. Nu mai angajăm, dar detașăm. Nu mai scoatem posturi la concurs, dar le mutăm dintr-o parte în alta. Pe hârtie, totul funcționează. În realitate, haosul se distribuie egal, cu prioritate către școlile mici.
    Fenomenul este deja cunoscut la cadrele didactice. Profesorii buni se titularizează acolo unde există locuri, de regulă în școli mici, apoi se detașează în colegii naționale sau unități „bine poziționate”, blocând posturile ani la rând. Noua lege extinde modelul și la personalul auxiliar. Secretarii competenți, informaticienii și contabilii buni vor migra firesc spre școlile mari. Cele mici vor rămâne fără oameni-cheie, cu posturile ocupate pe hârtie și cu imposibilitatea de a face angajări.
    Rezultatul este previzibil. Școlile mici se golesc de resurse umane esențiale, cele mari devin și mai atractive, iar incompetența este protejată prin procedură. Totul sub acoperirea unei legi care nu rezolvă nimic, ci doar maschează decizii proaste, luate anterior, și oferă un colac de salvare celor care nu pot câștiga un concurs corect.
    Un sistem meritocratic ar fi fost complicat. Mult mai simplu este să legiferezi mizeria și să o numești reformă.

  8. Pai întotdeauna s-a putut,care este noutatea?Peste tot sunt secretare care au fost detașate de la x firma la o scoala,liceu etc.

    1. secretarele au fost detasate de la scoli direct la Ministerul afacerilor externe . asa ca ..

      1. Privilegiate,fără examen,fără bătaie de cap doar poziția ghiocelului și verificarea plicului de la aspiranți de EN ,bacalaureat etc.De ce nu dau și ele examen național ca la profesori?De ce posturile lor nu sunt scoase in iulie la concurs?Sa aprecieze apoi când vede un profesor-învățător cu examen de Titularizare sa nu mai aibă arfe de traseiste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoarea unui părinte anonim: Ce ați făcut cu profesorii? Școala nu are orar clar nici după 2 săptămâni de cursuri, pentru că înjumătățirea sumelor la plata cu ora a determinat profesorii să renunțe să predea, orele remediale decalează programul, iar în cancelarie încă nu sunt suficienți profesori care să acopere materiile

S-au terminat primele două săptămâni de școală, iar copiii mei încă nu au un orar stabilit, aflăm de pe o zi pe alta care este orarul, uneori seara la 8,…
Vezi articolul

Textul moțiunii simple împotriva ministrului Cîmpeanu, depus de USR la Parlament. Criticile principale: bugetul Educației, salarizarea profesorilor, transportul elevilor, abandonul școlar, masa caldă, politizarea inspectoratelor, educația remedială și plagiatele / Moțiunea va fi dezbătută pe 20 iunie

Grupul parlamentar al USR a depus miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. În text autorii susțin că ministrul „este singurul responsabil pentru dezastrul…
Vezi articolul
desen copii ucraina

“Ne-am adaptat noi la copii, nu ei la orarul nostru“ – așa au fost primiți trei elevi ucraineni, refugiați din Kiev, la o școală din București / Cred că nu există părinte sau profesor, în comunitatea noastră, care să nu se fi implicat cumva

Copiii noștri i-au așteptat în prima zi cu felicitări scrise de ei în limba ucraineană, iar noi le-am dat timp să se acomodeze, spune Diana Segărceanu, directorul executiv al Avenor…
Vezi articolul

Cele mai bune universități din România: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București ocupă primele trei locuri în Metaranking 2023 – clasamentul oficial publicat de Ministerul Educației

Cele mai bune universități din România sunt Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din București (UB) și Universitatea Națională de Științe și Tehnologie Politehnica București (UNSTPB), potrivit raportului privind metarankingul…
Vezi articolul
Anatolie Topala / Foto: Guvernul Republicii Moldova/Facebook.com

700 de copii refugiați din Ucraina s-au înscris ca elevi la grădinițele, școlile și liceele din Republica Moldova, a anunțat ministrul Educației din Republica Moldova, Anatolie Topală. Care sunt măsurile pentru copiii și studenții ucraineni refugiați în Moldova

Peste 48.000 de copii ucraineni și de alte naționalități au trecut granița pe teritoriul Republicii Moldova, în cele 20 de zile de când Rusia a declanșat război în Ucraina, a…
Vezi articolul

„Nu pot să spun că anul viitor alocarea din PIB pentru cercetare în România va fi de 2%”, adică 1% finanțare publică și 1 % privată, spune noul ministru Bogdan-Gruia Ivan / La începutul anului, Nicolae Ciucă și Sebastian Burduja vorbeau despre 1% de la buget pentru cercetare în 2024

Ținta de 2% din PIB pentru cercetare – 1% din bani publici și 1% din zona privată – este „mai mult decât curajoasă”, dar „nu pot să spun că anul…
Vezi articolul