BNR: Maxim istoric atins de necorelarea dintre școli-facultăți și cerințele pieței muncii – GRAFIC

[jp_post_view]
Indicele de necorelare a calificărilor cu nevoile de pe piața muncii a ajuns în trimestrul al doilea din 2019 la un maximum istoric, anunță Banca Națională a României, în Raportul pe inflație publicat vineri. Documentul arată că acest indicator a atins valoarea de aproape 25 de puncte procentuale, după o creștere continuă în ultimii 5 ani. BNR corelează valoarea indicelui și cu rezultatele studiului PWC conform căruia România a pierdut 6% din PIB în ultimii 2 ani, din cauza nepotrivirii specializărilor produse de sistemul de învățământ cu cele cerute de companii pe piața muncii.

Acest indice a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) folosind datele Eurostat și este, de fapt, o „sumă a modulelor diferențelor înregistrate pe fiecare nivel de instruire între oferta de forță de muncă și cererea de forță de muncă”.

Oferta de forță de muncă este aproximată prin ponderea șomerilor cu un anumit nivel de instruire în total, iar cererea de forță de muncă, prin ponderea persoanelor ocupate cu același nivel de instruire în total.

Indicatorul arată că valoarea atinsă în trimestrul al II-lea 2019, cea de 22,7 puncte procentuale, este cu 5 puncte mai mare față de cea atinsă în anul 2008.

Cu cât e mai mare acest indice, cu atât mai mult sistemul de educație, școlile și universitățile nu pregătesc oameni calificați pentru nevoile pieței, ale companiilor. Cea mai mare necorelare este în domeniul universitar, potrivit datelor BNR. Indicele calculat pentru învățământul superior este de 12,4% – jumătate din valoarea totală.

O altă problemă apare în privința învățământului primar și gimnazial, iar cea mai mică inadecvare pare să aibă loc în învățământul liceal, profesional și postliceal.

Specialiștii BNR susțin că „dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare reflectate de indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților, care a ajuns în trimestrul II la maximul istoric, sunt confirmate și de studiul PwC European Private Business Survey, realizat în perioada februarie-aprilie 2019 – peste jumătate dintre respondenți consideră că penuria de forță de muncă calificată conduce la pierderi  financiare, iar aproape 70 la sută se confruntă cu lipsa personalului tehnic, respectiv administrativ/de suport”.

Conform calculelor făcute în Raportul PwC European Private Business Survey 2019, România a pierdut 10 miliarde de euro în 2018 și alte 13 miliarde în 2019, suma fiind în creștere cu 29% de la un an la altul. Toate acestea din cauza lipsei personalului calificat și a lipsei de aptitudini a celor care vin din școli sau facultăți. Potrivit aceleiași analize, suma potențial pierdută de România pe seama acestei carențe este de 6,4% din PIB.

FOTO: Imagine de Michal Jarmoluk de la Pixabay

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scriitorul și profesorul Radu Vancu despre subiectele la Evaluarea Națională 2024 – Limba și literatura română: bine făcute, accesibile și nuanțate. „Poate n-ar fi fost rău ca măcar unul dintre textele-suport să fie ales dintr-un scriitor contemporan, pentru a arăta elevilor că literatura nu este neapărat un discurs muzeal”

Subiectele la proba scrisă de Limba și literatura română, la Evaluarea Națională 2024, au avut un grad de dificultate „accesibil” și „mi se par bine făcute”, apreciază Radu Vancu, scriitor…
Vezi articolul

INTERVIU „Luni m-am întors la școală” – O elevă din Germania povestește ce înseamnă revenirea la clasă în condiții de distanțare, după multe săptămâni de învățat acasă / „Unii prieteni se bucură că se întorc, eu cred că nu era chiar atât de necesar”

„Trebuie să purtăm mască atunci când venim la școală, să ne spălăm sau să ne dezinfectăm mâinile. Dar în clasă nu purtăm măști, suntem distanțați”, povestește o elevă de clasa…
Vezi articolul

Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov sunt orașele cu cele mai bune servicii de guvernare electronică oferite cetățenilor / Bucureștiul intră în top 10 național cu un singur sector – studiu al Universității Babeș-Bolyai

Orașele Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Buzău și Oradea stau cel mai bine la capitolul serviciilor de guvernare electronică oferite cetățenilor, dintre toate orașele României, iar Bucureștiul intră în top 10 doar…
Vezi articolul