Bogdan Cristescu, director al Direcției Curriculum, Evaluări și Examene Naționale (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare) și consilier onorific al ministrului Daniel David, coordonator al reformei planurilor-cadru, a spus în emisiunea „Viitor pentru România” la Prima News că „adevărata modificare de substanță apare în programele școlare, implicit în ceea ce va urma în manuale, foarte mult în formarea continuă și formarea inițială a profesorilor”.
- Descarcă de aici Noile planuri-cadru de liceu care vor intra în vigoare cu clasa a IX-a în septembrie 2026
Bogdan Cristescu, director al Direcției Curriculum, Evaluări și Examene Naționale (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare), care a coordonat elaborarea planurilor-cadru pentru liceu, a spus că „adevărata modificare de substanță apare în programele școlare, implicit în ceea ce va urma în manuale, foarte mult în formarea continuă și formarea inițială a profesorilor”.
Cristescu a recunoscut că în cazul programelor de la gimnaziu formarea profesorilor a fost o problemă pentru că aceasta a început prin programul CRED cu 3 ani după ce au fost aprobate programele.
„Pentru că avem experiența din gimnaziu, unde planurile care au fost aprobate în 2016, dar din păcate, formarea prin proiectul CRED nu a început decât în 2019″, a spus Bogdan Cristescu.
Conform declarației ministrului Daniel David, făcută după aprobarea planurilor-cadru de liceu, aceste documente curriculare se vor aplica pentru elevii care vor intra în clasa a IX-a în 2026, adică cei care intră la toamnă în clasa a VIII-a, după cum a scris Edupedu.ro.
Bacalaureat 2030 va fi primul examen schimbat, până atunci toți elevii care sunt acum în liceu vor da actualul Bac cu origini în 1995 și după programe din 2002-2004. Vezi aici la ce materii se va da atunci Bacalaureatul.
Redăm un fragment din răspunsul lui Bogdan Cristescu
„Sigur, planurile-cadru sunt doar un început, un început fără de care nu se putea face nimic. Dar adevărata modificare de substanță apare în programele școlare, implicit în ceea ce va urma – în manuale, foarte, foarte mult în formarea continuă și formarea inițială a profesorilor. Pentru că în realitate, în interacțiune directă cu copii, cu tinerii sunt profesorii. Și atunci, da, în educație, pentru a vedea modificări este nevoie de timp. Deci, probabil 4-5 ani, dacă ne gândim că examen de bacalaureat pe programe elaborate conform noilor planuri-cadru ar fi în 2030. Este o perioadă cu multă activitate, dar într-adevăr absolut necesară după niște planuri-cadru care nu au suferit modificări majore și un examen de bacalaureat care, la fel, nu a suferit modificări majore din 1995.
Deci vorbim de cu totul alte realități. Ceea ce mă bucură este că avem șansa, e drept, de a respecta un calendar normal, adică de a începe să facem programele școlare pentru care să avem câteva luni și pe care trebuie să le facem în colaborare cu universitarul. Pentru că ați văzut declarația domnului ministru legat de progresia spre licență și spre master și partea de elaborarea manualelor în paralel cu formarea continuă a profesorului. Pentru că avem experiența din gimnaziu, unde planurile care au fost aprobate în 2016, dar din păcate, formarea prin proiectul CRED nu a început decât în 2019″.
Emisiunea, în format video, poate fi urmărită aici:
Câți profesori vor fi formați pentru a preda pe noul curriculum și cât va dura
Formarea profesorilor de liceu ar fi trebuit să aibă loc în perioada octombrie 2024 – iunie 2025, conform calendarului de activități al Ministerului. Însă, planurile au fost amânate ani de zile de miniștri anteriori.
„Programe de formare continuă pentru profesori care predau în învățământul liceal (prin proiecte ale Ministerului Educației) – Octombrie 2024 – Iunie 2025”, asta prevede calendarul de activități al Ministerului, publicat în 2023. Edupedu.ro scria că în această perioadă de 9 luni, cel puțin o lună este acoperită de zile libere și sărbători legale, fără să fie puse la socoteală și weekendurile. Deci ar mai rămâne 8 luni pentru formarea propriu-zisă.
Pentru că publicarea planurilor cadru au fost amânate în ultimii ani, de peste 5 ori doar între 2023-2024, în mandatul Ligiei Deca, nici profesorii nu au putut fi formați.
Conform Raportului Ministerului Educației privind Starea învățământului preuniversitar în anul școlar 2022-2023, cel mai recent raport dat publicității, erau 52.720 cadre didactice în învățământul liceal. Adică ar veni o medie de 6.860 de profesori formați pe lună.
Capacitatea de formare prin programe a ministerului Educației a fost dată în ultimii ani de programul CRED – cel mai mare și mai amplu program de abilitate curriculară pentru profesorii din primar și gimnaziu. Au fost formați în cei 4 ani de derulare a proiectului, finanțat cu fonduri europene de circa 40 de milioane de euro (196.586.777 lei), circa 47.600 de cadre didactice din primar și gimnaziu, conform datelor de pe site-ul proiectului. Obiectivul programului era să formeze 55.000 de profesori, din care 40.000 erau profesorii și învățătorii din primar, obiectiv care nu a fost atins deși cursanții au primit chiar bani – 600 de lei de persoană – pentru a participa la aceste cursuri. Proiectul nu a avut niciun indicator care să evalueze că tot ceea ce a învățat profesorul la aceste formări a fost și aplicat la clasă apoi.
Informații de context
Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.
La nivel de liceu, lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an, sub diverse pretexte, în condițiile valului de alegeri programate în 2024 – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, o ultimă țintă propusă pentru punerea lor în consultare fiind ianuarie 2025.
Ministrul Daniel David a lansat proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 în consultare publică de Ministerul Educației vineri seară, 31 ianuarie. Documentul care conține propunerile de număr de ore la fiecare disciplină și specializare de liceu a fost prezentat de Edupedu.ro aici.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse.
După 4 dezbateri naționale cu profesori și orice și-a dorit să se implice, varianta modificată după dezbateri a fost pusă în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării luni, 16 iunie. Proiectul va sta în dezbatere până pe 26 iunie, iar sindicatele din educație îi cer ministrului David să „nu se grăbească” cu emiterea ordinului pentru planurile-cadru pentru a face o analiză corectă cu profesori, părinți și elevi. „Asta nu înseamnă că vom tergiversa la nesfârșit”, a spus liderul sindical Marius Nistor.
Citește și:
Elevii care intră la toamnă în clasa a VIII-a vor fi primii care vor învăța pe noile planuri-cadru la liceu, dacă acestea vor fi aprobate – proiect / Bacalaureat 2030 va fi primul examen schimbat, până atunci toți elevii care sunt acum în liceu vor da actualul Bac cu origini în 1995 și după programe din 2002-2004
Bacalaureat nou în 2030. La ce materii va fi examenul, în funcție de filieră, profil și specializare: la uman-filologie, prima probă obligatorie a profilului va fi o limbă străină, în loc de istorie cum e acum
Laura Cononenco
Redacția
Ș.L.
Ștefan Lefter
10 comments
Documentul era în dezbatere publică până în 26 iunie? Cum a fost aprobat înainte de expirarea acestei perioade? Ați tăiat ore din pix, fără nicio logică! Iar de formări de „gestionarea emoțiilor” și povești de adormit copiii suntem sătui. Ne-ar plăcea să vă vedem pe voi, marii specialiști, la clasă. Cred că nu ați călcat niciodată pe acolo ca profesori.
Conducerea acestui minister nu are nicio legătură cu legalitatea, cu respectarea, cunoașterea și aplicarea corectă a normelor juridice. Peste tot se identifică, în textele elaborate, erori de redactare, de neconstituționalitate, de încărcare a drepturilor omului, de prejudiciere a statutului și a siguranței profesionale a cadrelor didactice: modificări intempestive de încadrări, de
număr de ore pentru disciplinele didactice, lăsate la îndemâna te miri cui, adăugări la lege la tot pasul, necunoașterea pur și simplu a legilor conexe, ca de exemplu nerespectarea și încălcarea termenului de consultare publică deja anunțat din proprie inițiativă.
Așadar, noile, genialele planuri-cadru au fost supuse opiniei publice, pentru 10 zile, potrivit legii, până pe 26 iunie, la ora 0, dar deja, după numai 4 zile, în mare grabă, au și fost trimise la publicare.
Pare un lucru minor, o decizie lipsită de importanță, dar care poate trezi îngrijorare în rândul a peste șase milioane de elevi, părinți, profesori, ca mod de lucru, prin disponibilitatea și facilitatea de a lua hotărâri ale căror consecințe pot fi imprevizibile. Legea nr.23/2003 prezintă reglementări precise pentru transparența decizională, care trebuie să fie respectate.
Stați un pic, să vedeți întâi ce felie are bugetul educației.
Măi dom’ profesore de matematică, „consilier onorific” și „coordonator al reformei planurilor-cadru” pentru liceu, ești dumneata acel „uomo universale” renascentist, care stăpânește cunoștințe și competențe din toate domeniile, încât să-și permită, prin mecanice tăieri din pix, să modifici o realitate complexă, esențială a școlii românești, care este mai mult decât un calcul matematic abstract, un simplu exercițiu contabil, care modifică însă destine umane și însăși istoria unui neam, proiecția lui către viitor prin a ști cine a fost, ceea este, cine va fi, ceea ce se cheamă identitatea națională.
În lipsa unei viziuni ample, echilibrate, motivate din amplă perspectivă culturală, se pot face greșeli impardonabile. Un profesor, chiar de matematică, dar care are importante
atribuții decizionale, nu predă pur și simplu doar teorema lui Pitagora, ci știe mai mult, prin informația conexă asupra filosofiei grecești, care aborda sincretic științele, matematica, fizica, poetica (Aristotel), limbajul, comunicarea (Socrate, „Dialogurile” lui Platon), apoi decelarea lor, începând cu Renașterea, în științele actuale. Justiția, îndeosebi dreptul roman, a avut încă din Antichitate, principii solide, multe valabile până astăzi.
Un legiuitor autentic, cu suficientă cultură și informație juridică, știe să asigure coerența și echilibrul unui document legislativ.
Situația cu totul precară, insignifiantă a limbii și literaturii române în noile planuri-cadru pentru liceu, derivă tocmai dintr-o crasă neînțelegere a rolului primei discipline didactice din planurile de învățământ.
Limba română este receptacolul de fuziune a celorlalte discipline didactice, esențială fiind sintagma „a gândi – gândire” (Nichita Stănescu) în limba română reprezintă procesul complex de „traducere”, prin logica limbajului, prin rațiune, imaginație și creativitate, afectivitate, a informațiilor din toate domeniile de cunoaștere, a culturii și literaturii universale, de care o națiune civilizată are absolută nevoie
În contrast inexplicabil, absurd cu toate aceste evidențe, la clasele IX-XII se pierd, pe un singur rând de clase, față actualele planuri, 3 ore: IX – 4>3; XI – 3>2, XII – 4>2, în condițiile în care se perorează, de aproape o jumătate de an, că elevii din învățământului românesc suferă, în mod cronic, de analfabetism funcțional. Se declară apoi, în mod fantezist, că situația se va îmbunătăți, cu progrese vizibile, în câțiva ani, diminuând-se și procentele celor respinși la examenul de bacalaureat.
Cum? Renunțând la 3 ore de limba și literatura română? Nu e o contradicție în termeni și în intenții cu pompă declarate? Numai cu două ore la clasele finale, a XI-a și a XII-a, când trebuie să fie timp pentru consolidarea cunoștințelor și a competențelor de scriere, de redactare, de argumentare, de înțelegere și de interpretare a textelor, pentru care școala românească este învinuită de analfabetism?
Numai 2 ore, ca la școala profesională de acum 30 de ani, în ultimii doi ani înainte de examenul de bacalaureat?
Nicăieri în Europa, limba și literatura națională nu a rămas cu numai două ore în planurile-cadru și în orarele școlare. În cele mai mai multe țări, în Franța, Germania, Italia, Austria, Polonia, Republica Moldova sunt minimum 4 ore pe săptămână, numai în câteva 3, iar în România, aflată într-un entuziast proces de reformă, numai 2 ore!!
Cu totul surprinzătoare este atitudinea domnului ministru, aparținând unei zone a țării în care lupta pentru limba română și pentru românitate s-a intensificat de peste două secole și jumătate, din Epoca Luminilor, în care corifeii Școlii Ardelene au folosit latinitatea limbii române ca vârf de lance pentru argumentarea și afirmarea identității naționale. Era o mișcare ce a condus, în cele din urmă, la marele eveniment istoric al întregirii neamului din 1918. Limba română și simțirea românească trează au învins o istorie nedreaptă de secole.
Cu o astfel de viziune „nouă”, de reformită cu orice preț, limba română este învinsă. Vor rămâne, cu nostalgie, cuvintele frumoase ale marilor poeți:
„A vorbi despre limba în care gândești, a gândi- gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba romànă este ca o duminică. […] Noi, de fapt, avem două părți coincidente, o dată este patria de pământ și de piatră și încă o dată este numele patriei de pământ și de piatră. […] Limba română este patria mea.”
Nu aș vrea să fac aici (și pentru cine?) analiza acestor idei de profundă și insolită sinceritate. Mă opresc numai la două secvențe.
Cine se ocupă, prin specialitate, cu acest proces mental complex în școala românească, relevat de Nichita Stănescu, „a gândi – gândire”?
Limba română nu mai este, oare, „patria mea”, a elevilor, a profesorilor, a părinților, a tuturor?
Geografie inclusiv in clasa a XII-a???
Norma didactica pe primul loc, elevii pe locul secund.
Pe situl Linked in, anunturi le de angajare cer ca doritorii locurilor de munca, sa cunosca care Este inaltimea varfului Moldoveanu, altfel sunt eliminati.
Programa scolara Este plina de verze, Pana la absolvirea liceului.
Tu ești ăla care caută Vf. Moldoveanu prin Mții Anzi, te pomenești, că nu ți-e prea clar ce e el.
Eu nu predau nicio disciplină socio-umană, dar contextul istorico-geografic e cel mai important factor pentru emigranții noștri – și sunt o groază de emigranți, iar cu guvernul ăsta vor fi și mai mulți. (Erau și cu oricare alt guvern, nu mă iau de prezenții. Doar că încep direct cu stângul, lovind în bruma de sistem de învățământ ce-a mai rămas în picioare, dar de pensiile specialilor și de amantele politicienilor nu se ating.)
Programele școlare trebuiau luate la puricat de mult… Sincer însă, cu proștii ăștia care-și dau aere de mari psihologi și academicieni-doctori-ingineri, mai bine că nu s-au băgat în ele. Altfel chiar ajungeai să găsești hărți aprobate de minister, cu Moldoveanu lângă Aconcagua.
RECRED poate fi numit program de formare sau este un nou tun de zeci de milioane de euro?
opriti distrugerea învățământului românesc… acești imbecili din Ministerul educației nu pot fi opriți decât prin grevă generală și înghețarea anului școlar viitor…
Modificare de substanță, formarea profesorilor…
Daca s-au scos una sau chiar două ore pe săptămână din materie, cum vor fi formați profesorii? Cum sa predea materia 2 in 1 sau se rarefiază până nu mai rămâne nimic concret?
Dacă formarea va fi ca și pana acum adică un rebut ,nici măcar un asa nume onorific nu poate primi,banii oamenilor sunt aruncați pe geam și totul în contextul crizei economice actuale creeata tot de iubiții conducători,nu?