BREAKING Bugetul Ministerului Educației va fi de 2,1% din PIB în 2023 – proiect / Ar fi cel mai mic buget din istoria recentă

[jp_post_view]
Foto: Google Earth
Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 va fi de 32,5 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, raportat la Produsul Intern Brut, procentul care revine Ministerului Educației este de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din istoria recentă.

Față de execuția bugetară preliminată, din acest an, creșterea este de peste 2,2 miliarde lei, adică puțin peste 7 procente de la un an la altul. Anul trecut procentul de creștere pe sumă a fost similar, dar raportat la PIB Ministerul Educației a avut un buget de 2,2%.

Anul acesta, PIB-ul pe care s-a construit proiectul de Buget este de 1.552 miliarde lei, iar bugetul propus pentru Ministerul Educației, de 32 miliarde lei, reprezintă 2,1% din PIB.

În fișa bugetară, care poate fi consultată mai jos, se poate vedea că o alocare mai mare este la capitolul credite de angajament 44,8 miliarde lei (+38%) – acestea fiind necesare pentru proiectele cu finanțare extra-bugetară. Creditele de angajament nu sunt bani alocați de la bugetul de stat.

Procentul primit de Ministerul Educației este în contrast cu toate declarațiile publice pe subiectul Educației și despre cât de important este acest domeniu.

În tabel sunt alocările bugetare și execuțiile, adică cheltuielile din acele alocări, pentru Ministerul Educației, în perioada 2018-2023, cu mențiunea că pentru 2023 este vorba despre un proiect de lege, iar execuția pentru 2022 este cea preliminată, anul nefiind încheiat.

Iată cheltuiala pentru Educație, adică toate cheltuielile guvernamentale pentru educație, inclusiv cele prin bugetul Ministerului Educației, raportate la PIB, potrivit Eurostat:

Fișa bugetară pentru Ministerul Educației poate fi descărcată de aici:

Articol în curs de actualizare

Citește și:
Prioritățile pentru educație în viitorul apropiat, în ochii OCDE, organizație la care România dorește să adere: bani și resurse pentru a depăși crizele produse de război și pandemie și schimbările accelerate din digital, energie curată, media 


11 comments
  1. Kaputt „România educată”, o declar nulă! Ghinion…

  2. Avem un ministru al educatiei pus pe post de statuie.

  3. Doamna ministru, nu veți avea bani din 2,2% din PIB sa plătiți salariile… Vai, steaua profesorilor cu asa ministru mediocru! 👎👎👎

  4. „Istorie recenta ” ? Pai in graficul galben ajungem in 1995, asta e istorie recenta ? E ditamai sfertul de secol !
    Scaderile au loc serios dupa intrarea legii din 2011 unde se preciza clar procentul de 6% din PIB.
    Analfabetii din Minister se lauda cu cresterea valorii. Creste mai incet decat inflatia. Deci chiar daca e mai mult nu poti face decat mai putin ….
    Ca exemplu – 7 % crestere fata de anul trecut (pensiile vor – speram-) creste cu 12,5 % ! in timp ce inflatia declarata e 15%.

  5. Ministrul Educației împreună cu Ministrul Finanțelor și Prim-Ministrul negociază bugetul. Ministrul Educației poarta vina, nu a cerut mai mulți bani.

  6. Macar sindicatele sunt in strada, probabil se vor infuria rau cand vor auzi de PIB.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

De ce există plata cu ora în școli – explicația ministrului Daniel David: Având mai multe clase, rămân ore libere, ca să spun așa, neacoperite de titulari și suplinitori prin norma de bază. Și atunci acești oameni iau acele ore la plata cu ora, adică pe lângă salariul tău mai iei niște ore la plata cu ora și-ți completezi veniturile

Plata cu ora în învățământ există fiindcă „având mai multe clase, rămân ore libere, neacoperite de titulari și suplinitori prin norma de bază”, spune ministrul Educației și Cercetării Daniel David.…
Vezi articolul

Examenul de admitere la colegiile naționale să poată fi dat și cu subiecte realizate din afara acestora, procentul maxim de admitere să fie coborât de la 90% la 75%, limba română să fie probă separată la Bacalaureat – printre propunerile Alianței Colegiilor Centenare pe tema proiectului de Lege a Învățământului Preuniversitar

Proiectul legii învățământului preuniversitar să păstreze prevederea privind admiterea la Colegiile Naționale, dar să stipuleze că aceasta poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al unor asocieri în…
Vezi articolul