Legea care dădea posibilitatea rectorilor universităților să aibă un număr nelimitat de mandate, declarată neconstituțională de CCR

[jp_post_view]
Foto: Pixabay.com
Curtea Constituțională a României a decis, cu unanimitate de voturi, că modificarea Legii Educației, făcută de Senat prin votul unanim al tuturor partidelor, mai puțin a reprezentanților USR, prin care rectorii puteau să aibă un număr nelimitat de mandate, este neconstituțională.

Sesizarea fusese făcută de Președintele Iohannis pe 16 noiembrie 2020. „Actul normativ elimină dispoziţia potrivit căreia mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără nicio limită”, a scris acesta în sesizare.

CCR scrie într-un comunicat că „A admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, întrucât încalcă principiul bicameralismului”.

Pe 20 octombrie Senatul a aprobat, în calitate de for decisiv, un amendament la Legea Educației propus de deputatul PSD Tit-Liviu Brăiloiu la un proiect de lege cu modificări în domeniul învățământul militar. Amendamentul prevedea pentru toate universitățile că „durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit”. (Un nr. nelimitat de mandate).

Foto: amendamentul adoptat

Stenograma ședinței a arătat că a existat o singură abținere – cea a senatorului PSD Șerban Nicolae și 12 voturi împotrivă, cele de la USR. PNL, PSD, UDMR și ceilalți senatori au votat pentru.

Amintim că Legea Educației Miclea-Funeriu a limitat în 2011 la strict 2 numărul maxim de mandate pe care îl putea avea o persoană în fruntea unei universități. Guvernul Ponta a modificat însă în 2014 legea, pentru a le da posibilitatea rectorilor care se suspendă din mandatul de rector să candideze și pentru un al treilea mandat.

În prezent, rectorii aflați deja la al treilea mandat sunt:

  • Sorin Cîmpeanu – rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, fost ministru al Educației în guvernul Ponta, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, astăzi senator PNL și ministru al Educației;
  • Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat.
  • Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara
  • Remus Pricopie – rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta.
  • Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov;
  • Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației în Guvernul Dăncilă;
  • Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, ministrul PSD al Culturii în prezent, fost ministru interimar al Educației, senator PSD până în septembrie 2020 când a demisionat din partid;
  • Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș. În cazul său, cel de-al treilea mandat este de fapt primul în fruntea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018;
  • Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce, potrivit Revista 22.

SURSA: Pixabay.com


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OCDE: O provocare a educației din România este cea a relevanței, să predai mai puține lucruri, dar mai în profunzime / Să gândești ca un om de știință este mai important decât ceea ce știi la Biologie sau Chimie

România se confruntă cu multe provocări în educație, dar, pe lângă cele cunoscute, precum cele care țin de inegalități, precum decalajul urban-rural, una „care, poate, nu beneficiază de suficientă atenție…
Vezi articolul
Foto: © Kantver - Dreamstime.com

Educația nu apare în topul domeniilor cu cele mai mari salarii nete din România, declarate de angajați pe o platformă de căutare de locuri de muncă / INS: Salariul mediu net în Învățământ a fost de 3.700 de lei în noiembrie 2021

Educația nu se află în topul salariilor din România, potrivit unui index salarial eJobs pentru luna ianuarie 2022. Domeniul cu cele mai mari salarii medii nete este IT Software. Menționăm…
Vezi articolul