România nu reușește nicio îmbunătățire față de anul anterior, cu excepția unor variații foarte mici, la niciunul dintre indicatorii-cheie luați în calcul de Comisia Europeană pentru a evalua rezultatele educației, arată cel mai nou raport anual european pe această temă, Monitorul Educației și Formării 2025. România își păstrează locul codaș la nivel european, cu rezultate care, în cazul unora dintre indicatori, trag în jos media europeană, unele fiind mai slabe, chiar, decât cele raportate pentru anul anterior.
Pe de altă parte, România figurează cu cifre comparabile cu media europeană într-un nou set de indicatori referitori la participarea elevilor și tinerilor la studii STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică), indicatori incluși în această ediție a Monitorului Educației și Formării.
- Unii indicatori – precum cei legați de rezultatele elevilor la Matematică, Științe și Citire – nu prezintă cifre noi, ei fiind determinați de baze de date încă neactualizate, precum rezultatele la PISA, evaluarea internațională a OCDE pentru care ultimele date disponibile sunt aferente anului 2022. Alți indicatori prezintă date actualizate pe parcursul ultimului an și sunt acoperitoare pentru ultimul an al mandatului Ligiei Deca la conducerea Ministerului Educației, 2024, ce a urmat adoptării Legilor educației din 2023.
Indicator 1 – Participarea la educație timpurie
Una dintre țintele UE este ca în 2030 participarea la educație timpurie, pentru copiii cu vârste între 3 ani și cea de înscriere la școala primară, să fie de cel puțin 96%.
Media UE a fost, în ultimul an, apropiată de ținta europeană: 94.6%. În România, ea a fost cu aproape 20 de puncte procentuale mai mică: 75,7%, în creștere nesemnificativă față de anul anterior (74,8%).
Indicator 2 – Elevi de clasa a VIII-a având competențe digitale scăzute
Ținta europeană, pentru acest indicator, este ca ponderea elevilor cu nivel redus al competențelor digitale să scadă sub 15%. Media europeană este departe de această țintă: 42,5%. România, raportează, însă, o pondere de 74% a elevilor cu nivel scăzut al competențelor digitale.
Și aceasta, în condițiile în care nicio altă țară nu depășește 60% când vine vorba despre ponderea elevilor „analfabeți digital”, conform studiului inițial ICILS 2023. Iar dintre țările europene doar 5 înregistrează ponderi între 45-60% – Slovenia, Malta, Olanda, Cipru și Grecia.
Indicator 3 – Tineri în vârstă de 15 ani având competențe scăzute la Citire, Matematică și Științe
În acest caz, cel mai nou val al evaluărilor internaționale PISA, luate în considerare în analiza Comisiei Europene, a fost organizat în 2025, iar rezultatele sunt așteptate anul viitor. Până atunci, sunt luate în calcul datele din PISA 2022, care rămân neschimbate – România este departe de ținta europeană (sub 15% elevi cu competențe scăzute la fiecare dintre cele trei probe) și departe de media europeană:
- Citire – 41,7% elevi de 15 ani având competențe scăzute (medie UE: 26,2%)
- Matematică – 48,6% (UE: 29,5%)
- Științe: 44% (UE: 24,2%)
În noua ediție a Monitorului Educației și Formării, este scos în evidență procentul elevilor care au rezultate bune și foarte bune în cazul celor trei competențe, în pofida apartenenței la medii dezavantajate. La nivel UE, 16,3% dintre elevii dezavantajați au astfel de rezultate. România se plasează pe penultimul loc, aceasta și Bulgaria fiind singurele țări UE cu o pondere de sub 5% a elevilor din medii dezavantajate cu rezultate bune sau foarte bune.
Indicator 4 – Părăsirea timpurie a școlii
Ținta UE, pentru rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare în rândul tinerilor de 18-24 de ani, este ca aceasta să scadă sub pragul de 9% în 2030. UE este foarte aproape, în medie, de acest prag, raportând o rată de 9,4% în 2024.
România, însă, trage în jos media europeană, cu o rată mult mai mare: 16,8% în 2024, mai mare chiar, fie și cu puțin, decât cea raportată cu un an în urmă (16,6%).
Și doar câteva țări – Ungaria, Danemarca, Estonia, Cipru, Germania și Spania – au rate mai mari de 10% (niciuna dintre acestea nu depășește 14%).
Indicator 5 – Expunerea absolvenților de învățământ profesional la la învățarea la locul de muncă
România trage în jos, mult, media europeană la acest capitol. Ținta UE pentru anul 2025 a fost ca 60% dintre absolvenții programelor de educație și formare profesională să fie expuși la învățare la locul de muncă. UE a depășit acest prag, raportând o medie de 64,5%. România, însă, raportează expunere la învățare la locul de muncă pentru doar 7,2% dintre absolvenți – mai puțin chiar decât în anul anterior (8,1%).
Indicator 6 – Absolvirea învățământului superior
Rata de absolvire a învățământului terțiar pentru tinerii de 25-34 de ani din România a fost, anul trecut, de doar 23,2% (creștere nesemnificativă față de anul anterior, când raporta 22,5%). Rata este de aproape două ori mai mică decât cea atinsă în medie la nivel UE (44,1%) și decât noua țintă propusă la nivel UE pentru 2030, de 50%.
Iar pentru România această rată este mai mică decât cea înregistrată cu un deceniu înainte (2015), când atingea 25,5%.
Și la acest indicator, în 2024, doar câteva țări raportau rate sub 40% (și niciuna sub pragul de 30%, cu excepția României): Germania, Croația, Finlanda, Slovacia, Cehia, Ungaria și Italia.
Indicator 7 – Participarea adulților la învățare
Ținta UE, în ceea ce privește participarea adulților de 25-64 de ani la activități de învățare, este de cel puțin 60% în 2030. În România, rezultatul (aferent anului 2022) este de doar 19,1% – de două ori mai mic decât media europeană atinsă în același an, de 39,5%.
România depășește, la acest capitol, doar două țări dintre toate celelalte membre UE – Grecia și Bulgaria.
Alți indicatori UE: elevi cu performanțe de vârf, participarea la studii STIM, echitate
Analiza anuală a Comisiei Europene include și o serie de alți indicatori, care anul acesta pun accentul de domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie, matematică).
La acest capitol, România se înscrie în media europeană – pe care o și depășește pe alocuri. Astfel:
- La capitolul „înscrieri în domenii STIM” în formarea profesională inițială, România raportează o medie de 36%, față de o medie europeană de 36,3% (ținta UE: cel puțin 45%)
- În cazul înscrierii în domenii STIM la studii universitare, România raportează 30,9% din totalul studenților, față de o medie de 26,9% în cazul UE (ținta UE – cel puțin 32%)
- În privința înscrierii la doctorate din domeniul tehnologiei informațiilor, în România rata este de 4,5%, peste media europeană (3,8%) și aproape de ținta UE de 5% în 2030
În același timp, însă, raportul de țară aferent Monitorului publicat de CE arată: „Deși România se apropie de țintele propuse la nivelul UE pentru învățământul superior în domeniul STEM, numărul profesioniștilor formați este scăzut, în timp ce previziunile privind piața forței de muncă prevăd o cerere ridicată de specialiști.”
Pe de altă parte, la alți indicatori analizați, bazați tot pe evaluarea PISA 2022 a OCDE sau pe alte studii internaționale, România figurează cu rezultate mult sub media Europeană:
- Ponderea elevilor cu performanțe la vârf la citire, matematică și științe (PISA 2022) este, în România, de 2%, 4%, 1,4% – mult sub mediile europene de 6,5-8%, dar și de țintele europene de peste 15% în 2030
- În cazul indicatorului de echitate, realizat de Comsiia Europeană tot pe baza PISA 2022, scorul României este de 3,7%, departe de media europeană (16,3%) și de ținta UE de cel puțin 25% în 2030
- În cazul cunoștințelor civice, evaluate tot în 2022 printr-un studiu internațional de specialitate (ICCS), scorul mediu al României a fost de 48,9%, mult sub media UE (63,1%) și departe de ținta UE de cel puțin 85% în 2030.
DESCARCĂ Raportul de țară pentru România – Monitorul Educației și Formării 2025, integral:
Foto: © Anastassiya Bezhekeneva | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.