Bugetul alocat Cercetării pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetării și Digitalizării, rămâne la un nivel similar cu cel de anul acesta: sub 0,2% din PIB / În octombrie, premierul Ciucă vorbea despre un buget „cel puțin dublu”

[jp_post_view]
Foto: Pixabay.com
Guvernul alocă domeniului Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare 2,81 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pe 2023 publicat săptămâna aceasta de Ministerul Finanțelor și anunțat drept aprobat în urmă cu puțin timp de către Executiv. Suma pe care o propune să fie alocată domeniului cercetare, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este în creștere considerabilă față de execuția pe anul în curs, estimată preliminar la 1,7 miliarde de lei, dar reprezintă numai 0,18% din PIB, față de o alocare de 0,17% pentru anul în curs – în condițiile în care premierul Nicolae Ciucă anunța, recent, că pentru anul viitor bugetul cercetării “va fi cel puțin dublu”.

În proiectul de buget, alocarea pentru MCID – domeniul Cercetare Fundamentală-Cercetare Dezvoltare în 2023 este de 2.811.488.000 lei, aproape dublu față de realizările raportate pentru 2021(1.59 miliarde lei) și mult peste execuția pe 2022 (1,73 miliarde lei), raportate în același document.

“Creșterea” raportată pentru 2022-2023 este, prin urmare, de 62,35%. Însă alocarea de anul acesta este similară, ca procent din PIB, cu cea de anul trecut, rămânând sub pragul de 0,2% (0,18%).

Guvernul estimează că aceasta va crește până la 3,4 miliarde de lei în 2026.

Nivelul este mult inferior țintei menționate în programul de guvernare pentru finanțarea cercetării, anume 2% din PIB (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) până în 2024: „Creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere”.

Însă Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, adoptată anul acesta, schimbă această țintă în sensul atingerii nivelului de 1% din PIB cu câțiva ani mai târziu – până în 2027. 

În octombrie a.c., premierul Nicolae Ciucă declara că bugetul ce urmează să fie alocat anul viitor domeniului cercetare-dezvoltare va fi „cel puțin dublu, dacă nu triplu”. El spunea atunci că “nu vrem să exagerăm cu cifrele şi să venim cu sume care să pară la prima vedere ca fiind foarte ademenitoare, vrem să prezentăm realitatea, aşa cum este ea, şi să redobândim încrederea necesară că suntem responsabili de proiecte care cu adevărat se pot îndeplini în realitate şi se pot pune în practică”.

  • Chiar și în condițiile unei dublări/triplări a bugetului, nu avea cum să fie atinsă ținta de 1% din PIB în 2023.

1 comment
  1. Atingerea unui nivel decent este o ținta continua, începând cu perioada Nastase.
    Declarativ, am avut permanent aceasta ținta (la început, 0.8%, ulterior 1%, apoi 1%+1%, ca nu doare sa scrii ceva într-un text legislativ). Real, avem o permanenta amânare a creșterii bugetului cercetării; aniversăm 20 de ani de veșnice amânări, 20 de ani în care mai mult de 75% dintre cei care și-au dorit sa facă cercetare în România au găsit mediul potrivit în alta parte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul

VIDEO „Sentimentul e că nimănui nu-i pasă de cercetare” – ministrul Ciprian Teleman după audierile din Comisia pentru știință și tehnologie din Parlament / 2 miliarde de euro din PNRR ar „compensa” bugetul de 0,14% din PIB pentru cercetare

“Sentimentul cu care am ieșit din comisie este că nimănui nu-i pasă de cercetare”, a spus ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării joi, după ce a ieșit din audierile din Comisia…
Vezi articolul
Babeș-Bolyai - Mobilități virtuale

Universitatea Babeș-Bolyai, alături de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, va elabora strategia României în comunicațiile cuantice

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCD-FM), va elabora, în perioada 2021-2023, Strategia pentru dezvoltarea capabilităților naționale în domeniul comunicațiilor cuantice (QTSTRAT),…
Vezi articolul