Bugetul propus pentru programele tinerilor este cel mai mic din ultimii cinci ani, deși 2022 este Anul European dedicat acestora – Consiliul Tineretului din România

Proiectul de buget pe 2022 propune pentru programele de tineret cei mai puțini bani din ultimii cinci ani, avertizează Consiliul Tineretului din România, care notează că această situație se întâmplă în anul declarat Anul European al Tineretului.

Organizația arată, într-un comunicat de presă, în care se declară consternată cu privire la proiectul de buget pentru Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, că “subfinanțarea componentei de tineret rezistă reorganizării instituționale”.

Potrivit CTR, deși tinerii de 14-35 de ani reprezintă un sfert din populația rezidentă a României și o bună parte din populația activă, „aceștia primesc, conform proiectului de buget al MFTES, cea mai mică parte a bugetului de stat”.

Organizația amintește că Anul European al Tineretului are drept obiectiv încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi și implicați, iar din această perspectivă “bugetul Guvernului (…) ar trebui dezvoltat împreună cu tineri și pentru tineri”.

Comunicatul integral:

„Subfinanțarea tineretului REZISTĂ! … dar Guvernul?!

Consiliul Tineretului din România, federația reprezentativă a tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret din România, la nivel național și internațional, își exprimă consternarea cu privire la conținutul și modul în care a fost livrat proiectul de buget al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: o propunere de finanțare deficitară a componentei de tineret din România, una dintre cele mai scăzute din ultimii ani, care a fost publicată și pusă în dezbatere publică duminica trecută, dis-de-dimineață, fiind aprobată de către Guvern, urmând ca zilele acestea să fie supusă aprobării Parlamentului.

Minister nou, aceleași probleme de finanțare a tineretului

Cu toate că tineretul s-a desprins de la fostul Minister al Tineretului și Sportului, care, după cum am punctat de mai multe ori, părea să fie în practică doar Ministerul Sportului, inclusiv în ceea ce privea bugetul pentru tineret, iar prin includerea acestui sector în responsabilitățile Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES) preconizăm că tinerii români nu vor mai fi la fel de neglijați de către Guvernul României ca în trecut. Observăm astfel, printr-o analiză sumară a proiectului de buget alocat MFTES, că subfinanțarea componentei de tineret rezistă reorganizării instituționale, bugetul care se propune a fi alocat pentru programele de tineret fiind cel mai mic din ultimii 5 ani.

Anul 2022 a fost declarat, la nivel european, ca fiind Anul European al Tineretului, însă, cum am putea să consacrăm acest an cum se cuvine fără un buget adecvat alocat de către Guvern programelor destinate tinerilor?

Strategia Europeană de Tineret 2019-2027 prevede 11 obiective dezvoltate împreună cu tinerii, printr-un proces amplu de dialog. Aceste obiective au fost preluate de inițiatorii Rezoluției Tinerilor din România 2020-2027 și adaptate la contextul național. Anul European al Tineretului ne propune un efort susținut al Uniunii Europene, statelor membre, autorităților regionale și locale „în vederea onorării, sprijinirii și implicării tinerilor într-o perspectivă post-pandemie” și are ca obiectiv „încurajarea tuturor tinerilor (…) să devină cetățeni activi și implicați, precum și actori ai schimbării, inclusiv prin eforturi suplimentare de consolidare a capacității”. În viziunea CTR, acest lucru include bugetul Guvernului, care ar trebui dezvoltat împreună cu tineri și pentru tineri.

Deși tinerii (persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani, conform legii 350/2006) reprezintă un sfert din populația rezidentă a României, o bună parte din populația activă și acea categorie de cetățeni care nu peste foarte mult timp vor ajunge la conducerea statului, aceștia primesc, conform proiectului de buget al MFTES, cea mai mică parte a bugetului de stat. Dacă în declarațiile de presă, tuturor politicienilor le este foarte facil să proclame tinerii ca fiind ,,viitorul”, atunci ar trebui să păstreze aceeași atitudine și în momentul când vine vorba de demersurile, facilitățile și fondurile pe care le aloca pentru aceștia. O generație puternică nu poate fi construită fără anumite eforturi, inclusiv financiare, astfel, așteptările acestora de la comunitatea de tineri ar trebui să fie direct proporționale cu beneficiile pe care le oferă.

„Credem în continuare că tinerii din România merită o atenție sporită din partea Guvernului, în special pe componentele care au legătură cu programele destinate acestora. Tinerii au nevoie de consiliere vocațională, profesională și emoțională, de implicare în proiecte care să-i apropie mai mult de comunitatea din care fac parte, să ia parte la deciziile care îi privesc, astfel că rolul statului este vital prin punerea la dispoziție a unor finanțări care să satisfacă toate aceste nevoi, într-un context pandemic care ne-a schimbat stilul de viață și modul în care privim către locurile de muncă pe care ni le dorim, modul în care dorim să ne realizăm o familie, dar și pentru a rămâne în societatea românească pentru a prospera pe toate planurile”, declară Gabriel Carnariu, președintele CTR.”