Cum poți să îi ceri unui copil de clasa a V-a să facă un raționament deductiv, când raționamentul deductiv apare în creier abia la 14 ani? Copilul va învăța mecanic, spune psihologul Raluca Anton / Ce și când le spunem copiilor despre bani

Orice tip de educație implică cunoașterea mecanismelor mentale, iar pentru rezultate pe termen lung și e nevoie să știm cum funcționează creierul uman, spune psihologul Raluca Anton, în cadrul conferinței online Educația financiară în școli și acasă, inițiată de Edupedu.ro, în parteneriat cu Școala de Bani și Banca Comercială Română.

Sunt nenumărate studii despre comportamentul uman care ne dau indicii despre relația cu banii, cum ne impactează aceste decizii financiare pe care le luăm. Studiile arată că oamenii alocă mai mulți bani unei munci care are un sens pentru ei. 

„Când vorbim de educație financiară e important să le arătăm copiilor, adaptat pe categoria de vârstă, care e semnificația banilor, ce facem cu ei pe termen lung? De exemplu, când ne gândim la economisire, una dintre problemele cu care ne confruntăm este aceea a impulsului și a răbdării”, spune Raluca Anton.  

“Intervine și mecanismul de amânarea recompensei: o dificultate majoră pe care o avem este să avem răbdare, până când să avem un beneficiu. Este un test celebru care se numește testul Bezelei (Marshmallow). E făcut pe copii și au fost urmăriți și 25 de ani pentru studiu.  

Copiii sunt rugați să stea în fața unui bol cu bezele sau bomboane și li se spune că dacă reușesc să se abțină să nu le mănânce, vor primi o cantitate mai mare de bezele. Dacă mănâncă nu primesc recompensa. Se observă faptul că cei care reușesc să se abțină au rezultate academice și profesionale mai mari decât cei care nu se pot abține și mănâncă bezelele. Ce se întâmplă? Apare dificultatea de a controla impulsul. Vorbim și de o trăsătură, dar și educație. Înteleg că tu dorești să mănânci acum o bezea, dar uite cât de mare e recompensa dacă aștepți”. 

Aceasta este cea mai mare problemă când vine vorba de economisire, explică Raluca Anton: “Îmi doresc ceva acum, dar e mai mic decât ceva ce aș putea obține mai târziu.Dar este aici și acum. E esențial să înțeleagă care e sensul banului, și apoi să înțeleagă semnificația pe termen lung: că va fi un beneficiu mai mic pe termen scurt, decât dacă aștepți mai mult timp”. 

Credințe ale oamenilor legate de relația muncă – bani

Un alt aspect important legat de educația financiară ar fi acela că studiile arată că dacă muncim din greu pentru un lucru vom tinde să credem că e mai valoros.

„Pare că suntem deranjați de anumite situații dacă suntem plătiți prost – prefer să fac un act de filantropie decât să fiu prost plătit. Aceasta are din nou legătură cu psihologia cognitivă și educația financiară. De multe ori doar uitându-ne la munca cuiva și validând-o poate crește dorința persoanei de a munci mai mult. În anii 60 o companie care vinde prafuri de prăjituri au tot făcut studii pentru că nu se cumpărau cutiile în care adăgau doar apa. Au observat că dacă scot din compoziție laptele și ouăle, iar oamenii depuneau un efort minim pentru a face acea prăjitură au început să le crească vânzările. Apare această credință că munca face produsul mult mai valoros. 

La fel, se pare că un lucru e mai valoros dacă e în posesia mea decât dacă e în posesia altei persoane – de aici nevoia de îndatorare, dar și nevoia de a simți siguranță,” a mai spus psihologul Raluca Anton.

Mai apare ceva interesant, legat de nevoi. „Nu e despre câte jucarii am eu, ci de câte are celălalt – mă uit la vecinul, chiar dacă nu am nevoie de lucruri și atunci nu mai cumpăr din nevoia mea,” spune Raluca Anton.

„În sistemul de învățământ nu e implicată toată comunitatea, ci totul e dedicat doar copilului care e responsabil. Și în plus, responsabilitatea apare în creier abia la vârsta de 11 ani. Vedeți câte lucruri nu știm? Și cât de util ar fi ca educația să fie adaptată în funcție de capacitatea copilului și dezvoltarea creierului. Se numește în psihologie, proximă dezvoltare.

Manualele nu sunt construite în zona proximei dezvoltări a copilului. Cum poți să îi ceri unui copil de clasa a V-a să facă un raționament deductiv când raționamentul deductiv apare în creier abia la 14 ani? Copilul va învăța mecanic”, explică psihologul Raluca Anton.

Apropo de învățarea continuă. E un fenomen foarte interesant cu generația Z. Se pare că e prima generație foarte vocală în companii cu privire la nevoia de a vedea că locul de muncă, compania investește în dezvoltarea lor persoanlă. Ei cer direct ca firma să le ofere platforme de învățare.

Migrarea profesională nu a mai existat la nivelul de acum, dar asta pentru că tinerii nu își găsesc locul, nimeni nu îi ajută, multe decizii pe care le iau, o fac pentru că au o puternică nevoie să se înțeleagă pe ei înșiși”, mai spune psihologul Raluca Anton.

Iată, pe scurt, ce ar trebui să știe copiii despre bani în funcție de vârsta pe care o au, potrivit școaladebani.ro:

2-3 ani

• Să recunoască bancnote și monede;
• Să înțeleagă că folosim banii pentru activități diferite;
• Să fie implicați în unele activități ale familiei ca să înțeleagă că e nevoie de bani.

3-5 ani

• Să înțeleagă că banii nu vin de la bancomat, ci se câștigă prin muncă; 
• Să fie implicați în deciziile de cumpărare ale familiei ca să înțeleagă mai ușor că o familie obișnuită are multe cheltuieli;
• Să înțeleagă diferența între o nevoie și o dorință;
• Să înțeleagă că fiecare familie are o sumă limitată de bani în care trebuie să se încadreze.

5-7 ani

• Să înceapă să economisească;
• Să înțeleagă că pentru a-ți împlini dorințele trebuie să pui bani deoparte;
• Să înceapă să câștige bani pentru activitățile pe care le fac;
• Să primească mici responsabilități atunci când mergeți cu ei la cumpărături.

7-10 ani

• Să primească bani de buzunar și să învețe să-i gestioneze;
• Să înțeleagă că trebuie să gestionăm banii pe care îi avem;
• Să învețe cum să ia decizii bune legate de banii lor;
• Să știe ce este acela un obiectiv financiar și cum ne influențează viața obiectivele pe care ni le stabilim și modul în care ne gestionăm banii.

11-14 ani

• Să învețe să economisească pentru lucrurile importante;
• Să înțeleagă că e important ca orice familie să aibă un fond de rezervă;
• Să fie implicați în deciziile familiei legate de bani;
• Să înțeleagă cum se împart veniturile în familie și care sunt cheltuielile prioritare.

14-18 ani

• Să fie încurajați să-și stabilească obiective financiare; 
• Să pună bani deoparte pentru obiective importante și pe termen lung (educație, dezvoltare personală și profesională);
• Să fie responsabilizați și încurajați să plătească singuri anumite lucruri (telefonul, abonament Netflix).

De pe platforma Școala de bani toți părinții pot descărca diferite fișe de activități, pe categorii de vârstă. Iar în cursul pentru părinți puteți găsi propuneri de jocuri sau activități pe care le puteți încerca acasă alături de copii.

Urmărește integral conferința online organizată de Edupedu.ro, susținută de Școala de bani și Banca Comercială Română.

Photo 97804088 © Alex Lopatko | Dreamstime.com/  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.