Când poeții înșiși vor fi abilitați științific, vor avea mai mult curaj să folosească „comoara pe care stau” acum fără să știe cât valorează pentru ceilalți – scriitoarea Nina Vasile

355 de vizualizări
Foto: © Anna Krivitskaia | Dreamstime.com
Așteptam de mult un început în cercetarea științifică a fenomenului poetic la nivelul creierului, al conștiinței, al psihicului uman. Mă bucur că există. Sper din tot sufletul să confirme ceea ce știu și am scris deja într-un eseu numit „Calea poeziei”. E un titlu ce reia numele unei rubrici pe care o aveam în anii 90 într-o revistă literară.

Ideea unei „căi a poeziei” are legătură și cu prezența ei naturală în existența noastră. Poezia este un catalizator al conștiinței umane, adică ne face mai atenți la ce e înăuntrul nostru și în afara noastră. Ieșim din indiferență, din tendința de robotizare, din insensibilitate, din monotonie. Așa, existența noastră e mai  intensă, profundă, mai responsabilă. De aceea, din orice alt domeniu de cunoaștere, a citi, a gândi, a scrie poezie, este vital pentru ființa umană. Asta este nu doar o convingere personală ci o realitate care trebuie să fie confirmată tocmai științific. Altfel spus, puterea imaginației, a creativității poetice, e peste tot, deși nu ne dăm seama. Nu oamenii bolnavi scriu ca să se vindece cum s-a spus, dar dacă sunt unii care au probleme de suflet (să le spunem așa), ajută, și ea poate avea rol în strategii terapeutice. Încă: pentru copii, așa învață în primii ani orice, prin poezii. La vârste mai mari, Ateliere de poezie, de orice artă, în școli, pe lângă cele sportive sau practice, ar da o dinamică  frumoasă și un echilibru în programul educațional, prea teoretic în acest moment.

Desigur, pare utopie, dar drumul duce aici pentru că vor apărea atâtea probleme la noile generații din prea multă exagerare în educația teoretică și virtuală, încât se vor căuta soluții. Și ele sunt foarte simple: socializarea prin artă, natură, practica de natură casnică (grădinărit, tâmplărie elementară, artistică etc.). 

Am parcurs studiul. E un început. Vor rafina cu timpul, itemii, și vor nuanța. Adevărul este că în cercetarea necesară, este și înregistrarea cu tehnologia specifică, a undelor cerebrale, când se citește poezie. De urmărit  și reacțiile anumitor categorii de persoane: care scriu, care nu scriu, cărora le place, cărora nu le place… Criteriul empatiei și efectele trezirii ei prin intermediul poeziei pare să fie una dintre mizele studiului în cauză.

Una dintre concluziile lui ar trebui să fie legată de rolul poeziei în educația nu doar a copiilor ci și a adulților, rolul de rafinare a ființei umane, în sensul dezvoltării unor valori necesare chiar în societate: empatia, toleranța, complexitatea, creativitatea. De ele avem nevoie în completarea competențelor intelectuale care pot fi folosite mult mai bine dacă sunt și trăite, asumate prin arte, orice artă practicată, nu doar prin poezie. Dar poezia este totuși, mai accesibilă pentru că folosește în principiu, cuvinte, în rest, lectura duce adesea și la imitare fără probleme, iar pentru unii se trezește și talentul.

Așadar, poate că profesorii de română vor fi atenți la rezultatele studiului și vor avea mai multă încredere în ceea ce face lectura de poezie bine aleasă, diferită însă de programa școlară. Este nevoie de o abilitate de selectare, adecvată fiecărei vârste, de extindere dincolo de literatura română și de ieșire din tonul pedagogic. De aceea, este recomandabil să existe colaborarea cu poeții actuali care sigur sunt bucuroși să împărtășească „miracolele poeziei”. Și ei chiar le cunosc. Vor avea surprize imense. Pe de altă parte, studiul ar putea fi extins chiar către elevi, în școli de-a binelea. Sper că vor face asta. Și fără îndoială, când poeții înșiși vor fi abilitați științific, vor avea mai mult curaj să folosească „comoara pe care stau” acum fără să știe cât valorează pentru ceilalți. 

În fine, în lumea corporatistă și virtuală în care trăim ca adulți, ieșirea din stresul muncii, din prea multul muncii de acest fel, momente de poezie bine gândite și oferite de către mass media, sau prin instituțiile culturale de stat dar și private, pot uneori contribui mult la eficiența vieții adulte. Sunt detalii care nu încap aici, dar poate că „cine are de auzit, aude”.

Nina Vasile – scriitoare

Foto: © Anna Krivitskaia | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Alegeri prezidențiale 2025: manipulare online, imagini generate de AI și rețele false de influență. O cercetare europeană arată cum s-a răspândit discursul extremist în România pe Facebook și TikTok

Alegerile prezidențiale din România, reluate pe 4 mai 2025 după anularea scrutinului din noiembrie 2024, au fost din nou marcate de interferențe externe, manipulare algoritmică și comportament inautentic coordonat (CIB)…
Vezi articolul

Miniștrii-profesori prea ocupați să conducă partide, comisii parlamentare și universități: Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partide politice din Legea educației din 2011 sunt „rase” în proiectul legii Cîmpeanu, rector de peste 10 ani, membru în conducerea PNL, fost lider Pro România și ALDE, de 6 ani parlamentar

Niciuna dintre incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-membru în conducerea unui partid politic nu se regăsește în proiectul Legii inițiate de Cîmpeanu, profesor universitar aflat astăzi în centrul celui mai recent scandal…
Vezi articolul

BREAKING Au fost tăiați de la burse toți elevii din loturile lărgite pentru olimpiadele internaționale, iar cei din loturile restrânse, care reprezintă țara dar nu iau premii, vor fi recompensați ca elevii cu media 4,52 – un contra exemplu de promovare a valorilor și meritocrației în rândul elevilor, în România educată, prin legea Deca-Iohannis

Niciun elev din loturile lărgite de pregătire pentru olimpiadele internaționale nu mai primește bursă în acest an școlar și nici de acum încolo, potrivit metodologiei stabilite prin ordin de ministrul…
Vezi articolul
De ce spun elevii că nu vor la școală, fizic

Daniel David, despre schimbările propuse în planurile-cadru pentru liceu: A elimina aspectele fundamentale de fizică și chimie de la real e ca și când am vorbi despre cerc pătrat. Zona umană elimină cele două materii care contribuie la definirea ta ca om

“Nimeni nu mai transferă cunoștințe, ci competențe. A elimina aspectele fundamentale de fizică și chimie de la profilul real e ceva ciudat, este ca și când am vorbi despre cerc…
Vezi articolul

Jumătate dintre liceeni spun că prea puțini dintre profesori le trezesc dorința de a învăța / O problemă-cheie semnalată de elevi: „relevanța scăzută a învățării pentru viața de zi cu zi și pentru viitorul lor profesional” – Studiu despre „calitatea vieții liceenilor” din România

Mai bine de jumătate dintre elevii de liceu din România spun că au puțini profesori sau chiar niciun profesor care să le trezească dorința de a învăța, iar mulți exprimă…
Vezi articolul