Analiză semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Analiza trimisă Edupedu.ro:
Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la măsura în care este justificată decizia de a limita prezența copiilor la școală, cred este util să clarific rezultatele unuia dintre studiile noastre.
Când am urmărit longitudinal dezvoltarea abilităților copiilor de înțelegere a unui text citit din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a, ne-am uitat la mai mulți predictori (factori care ar putea explica această dezvoltare).
Unul dintre acești predictori a fost abilitatea copiilor de a înțelege un text citit la finalul clasei 1. În mod tradițional, performanța ulterioară a copiilor la un anumit test (ex. de citire) este foarte bine prezisă de performanța lor anterioară.
Un alt factor a fost inteligența generală, non-verbală. Este plauzibil să credem că înțelegerea unui text depinde de inteligența copiilor.
Un predictor tipic al înțelegerii textului citit este vocabularul copiilor la începutul școlarizării, așa că am inclus și rezultatele acestui test în ecuația noastră.
Apoi, ne-am uitat la statutul socio-economic, un predictor compus din mai mulți factori, respectiv educația părinților, venitul familiei, încadrarea în muncă și condițiile de locuit.
În final, ne-am uitat la efectul școlarizării, măsurat prin absenteismul școlar. Aici am numărat absențele zilnice ale elevilor, din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a.
Mai jos am reprezentat simplificat rezultatele obținute. Cu linie punctată am reprezentat efectele care nu sunt semnificative statistic, iar linia solidă arată efectele semnificative.
După cum se poate vedea, atunci când am inclus în aceeași ecuație toți acești factori, în mod surprinzător, abilitățile anterioare ale copiilor de a înțelege un text citit nu au mai fost semnificative din punct de vedere statistic. Același rezultate le-am obținut și în cazul inteligenței generale. Deci, nu “cei 7 ani de acasă”/performanța anterioară sau “cât îl duce capul pe copil” au fost predictorii cei mai importanți.
În schimb, școlarizarea copiilor, vocabularul măsurat în clasa 1 și statutul socio-economic al părinților au avut un efect semnificativ. E important să se înțeleagă că nici măcar nu am luat în considerare eficiența profesorilor, ci doar prezența fizică a copiilor la școală – iar acest efect a fost foarte evident. Acest lucru înseamnă că pentru copiii din comunitățile dezavantajate, al căror vocabular este scăzut (care este corelat puternic cu statutul socio-economic) și care mai și absentează de la școală, combinația dintre cei trei factori este devastatoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât aceeași analiză ne-a arătat că dezvoltarea vocabularului este puternic dependentă de școlarizare (efectul frecvenței scolare a fost mai mare decât efectul celor “7 ani de acasă” măsurat la începutul clasei 1). Pentru acești copii, prezența la școală este absolut crucială.
Ideal, aceste tipuri de studii (extrem de rare în România) ar fi înțelese de către cei care iau decizia de a închide școlile din comunitățile dezavantajate, în special cele care au un risc scăzut de transmitere a COVID-19.
Bibliografie:
Lervåg, A., Dolean, D. Tincas, I. & Melby- Lervåg, M. (2019). Socioeconomic background, nonverbal IQ and school absence affects the development of vocabulary and reading comprehension in children living in severe poverty. Developmental Science, 22(5), Article e12858. doi:10.1111/desc.12858
Despre autor:
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiența de peste 20 de ani ca profesor de învățamânt primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiior din România, finanțat prin mecanismul EEA Grants. Cercetările sale din domeniul științelor educației și al psihologiei sunt publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and Instruction, Developmental Science, Language Teaching Research, Reading and Writing, Frontiers in Psychology, System, European Early Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological Association, American Educational Research Association, Association for Psychological Science, Society for Scientific Studies of Reading, Council of Exceptional Children, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Research in Learning and Instruction.
Costin Ionescu
Corina Atanasiu
Roxana Rusin
Matei Pop
Redacția
1 comment
Vă mulțumim pentru ajutor!