Ce poate face inteligența artificială? Avertisment OECD: Cine decide în educație și piața muncii să aibă un tablou complet al capacităților reale IA: doar astfel ar permite ca abilitățile umane și tehnologia să fie complementare, nu concurente

Decidenții în orice domeniu, inclusiv în cel al educației, trebuie să știe limpede ce pot să facă sectoare tehnologice de vârf, precum inteligența artificială și robotica, atrage agenția Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) într-un prim raport pe tema “Inteligența Artificială și Viitorul Aptitudinilor”. Această înțelegere este esențială pentru că, deși există multe discuții pe tema impactului potențial al IA (Inteligență Artificială) în viața economică și socială, se știu totuși puține despre ceea ce pot face efectiv aceste tehnologii și despre ceea ce se poate face pentru a anticipa evoluția lor, după cum spune, în prefața raportului, Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OECD.

De ce e importantă această anticipare? Pentru că, spune Schleicher, “într-o lume în care acele lucruri care sunt ușor de predat și testat au devenit și foarte ușor de digitalizat și automatizat, e necesar să ne gândim cum educația și formarea pot fi complementare inteligenței artificiale pe care am creat-o în calculatoarele noastre, nu să țină locul acesteia”.

Analiza OECD ia în calcul o serie de modalități de a clasifica IA și robotica, precum și efectele acestora, într-o încercare de a face ordine în diversele abordări, de la cele legate de tehnologia informațiilor la psihologie.

Documentul afirmă că:

• Pentru a înțelege implicațiile AI și ale roboticii în educație, piața muncii și societatea în ansamblul său, este nevoie de o evaluare a ceea ce aceste sectoare tehnologice pot în mod real să facă. E nevoie, spune OECD, de studii comparabile cu PISA – care urmărește să stabilească legătura dintre sistemele de educație și dezvoltarea abilităților umane. Astfel, e necesar, spune organizația, un program de evaluare a modului cum se raportează capacitățile IA la abilitățile umane, în special cele care contează pentru educație, piața muncii sau transformările sociale pe care tehnologia este așteptată să le producă în următoarele decenii.

• Există mai multe modalități de a clasifica și testa abilitățile umane, iar acestea oferă perspective și oportunități diferite pentru a înțelege ceea ce poate face IA. Pentru evaluarea abilităților umane, au fost folosite larg teste ce au evaluat abilități cognitive, inteligența, memoria și capacitatea de învățare etc. Teste continuă să fie dezvoltate și cercetate în privința abilităților sociale și emoționale, individuale sau colective, fiind dezvoltate inclusiv instrumente de măsurare a “inteligenței colective”. Cercetările din educație, de asemenea, esențiale pentru definirea și conturarea abilităților umane, sunt de numeroase tipuri – de la cele ce vizează cunoștințe specifice (matematică, biologie etc.) la cele care urmăresc alfabetizarea și abilitățile de calcul, dar și la cele transversale, ce vizează capacitatea de rezolvare a problemelor, creativitatea, competențe digitale etc. Toate acestea pot oferi puncte-cheie de abordare în înțelegerea capacităților legate de inteligența artificială.

• IA poate fi analizată prin asociere cu abilitățile necesare în rezolvarea anumitor sarcini sau pentru anumite ocupații, abilități măsurate prin teste vocaționale

• IA poate fi clasificată și prin raportare la abilități umane de bază, care lipsesc în cazul sistemelor de inteligență artificială

Pe de altă parte, raportul avertizează, de la bun început, că toate clasificările de acest tip trebuie să țină cont de faptul că aplicarea unor teste specifice comportamentului și abilităților umane în cazul unor sisteme de inteligență artificială poate duce la rezultate înșelătoare: multe componente ale sistemelor IA se suprapun unor categorii de abilități dezvoltate în psihologie pentru oameni, dar suprapunerea nu este exactă. În același timp, multe capacități pe care AI le dezvoltă, de la identificarea lingvistică la generarea de imagini realiste, nu sunt acoperite de multe dintre clasificările și formele de testare care sunt aplicabile oamenilor.

Iar în ciuda diferențelor dintre modalitățile de analiză, OECD apreciază că o evaluare sistematică a IA pretinde un cadru larg care să includă toate abilitățile de care omul are nevoie pentru muncă și viață.

• În prefață, Andreas Schleicher scrie: “optimiștii vor spune că, pe parcursul istoriei, educația a câștigat mereu în cursa cu tehnologia. Dar nu există nicio garanție că acest lucru se va întâmpla și pe viitor, iar oamenii au fost mereu mai pricepuți să inventeze noi instrumente, decât să le utilizeze cu înțelepciune. În trecut, când tehnologia evolua lent, educația avea perioade lungi de timp să se transforme. Când rapidul devine foarte rapid, iar IA este în concurență directă cu abilitățile cognitive asupra cărora educația s-a concentrat mereu, este important să construim o formă rapidă, robustă și continuă de inteligență care să ne ajute să urmărim și să anticipăm capacitățile inteligenței artificiale”.

Raportul detaliat OECD, cu diverse tipuri de clasificări și abordări tematice, poate fi consultat aici.

Foto © Wrightstudio | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.