Ce sunt testele serologice și testele moleculare, despre care ministrul sănătății a anunțat că vor fi folosite pentru testarea națională din 1 iunie

1.711 vizualizări
Ce sunt testele serologice
FOTO: CDC/Douglas Jordan
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat că de la 1 iunie urmează o testare națională, pe voluntari, în care vor fi folosite, în funcție de buget, două tipuri de teste: serologice și moleculare. Cercetătorii Societății Române de Bioinformatică au explicat într-un articol publicat pe site-ul UEFISCDI ce înseamnă aceste teste.

Ce sunt testele serologice

Metode prin care se testează sângele, plasma sau serul unui pacient pentru a afla dacă acesta a dezvoltat anticorpi. În prezent se folosesc două tipuri de teste imunologice pentru detecția anticorpilor anti-SARS-CoV-2 în sânge.

În primul tip sunt utilizate proteine virale cunoscute ca fiind responsabile de inițierea unui răspuns imun. Aceste proteine sunt fixate într-un strat uniform pe o suprafață solidă de testare.

Dacă în sângele unei persoane sunt prezenți anticorpi ce recunosc proteinele virale, aceștia se vor atașa de proteinele din zona de testare. Reacția chimică dintre proteinele virale și anticorpii umani semnalizează prezența acestora din urmă și indică faptul că persoana respectivă este sau a fost infectată cu virusul SARS-CoV-2.

Acest test este unul extrem de rapid și poate fi realizat oriunde, nefiind necesară o dotare specifică sau personal foarte instruit. Acest tip de teste nu măsoară însă cantitatea sau calitatea anticorpilor, și de aceea nu este foarte specific și sensibil, putând deci da în unele cazuri rezultate eronate.

Al doilea tip de test utilizează anticorpii din sângele unui pacient și măsoară capacitatea acestora de a neutraliza infecțiozitatea virusului. Dacă anticorpii pot proteja celulele umane cultivate în laborator de infecția cu noul coronavirus, atunci pacientul a avut infecția și este imun.

Aceste tipuri de teste se realizează în câteva zile și necesită echipamente specializate, dar sunt semnificativ mai specifice.

Ce sunt testele moleculare

Metoda de testare moleculară, celebrele deja teste Real Time – PCR, e considerată standardul de aur pentru identificarea virusului SARS Cov2.

Acest tip de test utilizează exudatul nasofaringian, adică materialul colectat prin tamponarea ușoară a interiorului nasului și gâtului. Aici este cel mai probabil ca virusul să se găsească în cantități mai mari și tot aceste locuri din corpul uman sunt ușor accesibile pentru a preleva probe. Pentru ca testele să funcționeze, este necesară o cantitate suficient de mare de material genetic – ARN-ul viral.
Probele de exudat nasofaringian conțin însă o cantitate totală mică din material genetic viral. Această problemă este rezolvată prin utilizarea unei tehnici numite amplificare enzimatică in-vitro a acizilor nucleici sau PCR (engl. Polymerase Chain Reaction) [1][2].
În câteva ore, prin PCR se pot face câteva milioane de copii ale materialului genetic existent în proba de exudat nasofaringian. Testul este pozitiv dacă în materialul genetic amplificat se identifică o secvență de nucleotide specifică ARN-ului viral al noului coronavirus.
Acest tip de teste sunt cele mai indicate pentru a stabili dacă o persoană ce manifestă simptome asemănătoare cu cele pentru COVID19 este infectată cu noul coronavirus sau simptomele au o altă cauză. Testele sunt suficient de rapide (aproximativ 6 ore de la începerea analizei până la diagnostic), sensibile și specifice, însă probele de exudat nasofaringian trebuie să fie trimise spre analiză laboratoarelor de specialitate. Acest lucru poate să întârzie foarte mult diagnosticarea. În prezent, acest tip de teste sunt utilizate în spitale și clinici pentru a diagnostica infecția cu noul coronavirus.
Referințe
1. Coronavirus disease (COVID-19) technical guidance: Laboratory testing for 2019-nCoV in humans. World Health Organization. 2020 Mar.
2. Corman VM, Landt O, Kaiser M, et al. Detection of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) by real-time RT-PCR. Euro Surveillance. 2020 Jan;25(3) DOI: 10.2807/1560-7917.ES.2020.25.3.2000045.
FOTO: CDC/Douglas Jordan


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorii din România sau străinătate pot propune proiecte în 13 domenii științifice, pentru o finanțare maximă de 1,2 milioane de lei, în competiția Proiecte de Cercetare Exploratorie 2026 / Bugetul total al competiției este de „maxim 70.000.000 lei” – Pachetul de informații a fost pus în consultare publică

Autoritatea Națională pentru Cercetare ANC) anunță o consultare publică pentru Pachetul de informații aferent competiției „Proiecte de Cercetare Exploratorie – PCE 2026”, parte a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și…
Vezi articolul

Consiliul Cercetării Științifice are atribuții noi, dar mai puține de spus în privința standardelor de calitate în domeniu, prin noul Regulament de funcționare / Mai mulți membri, reguli mai precise privind conflictul de interese

Consiliul Național al Cercetării Științifice, for ce are ca scop să sprijine autoritățile în domeniul cercetării, are o serie de atribuții noi sau modificate, ca urmare a schimbărilor legislative din…
Vezi articolul

UPDATE – BREAKING Prima modificare a legii educației Iohannis, înainte ca aceasta să intre în vigoare, a fost adoptată de Guvern / Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a introdus pe ascuns mai multe prevederi, printre care dezincriminarea vânzării de referate sau lucrări pentru licență, masterat sau doctorat – surse

Prima modificare a legilor Educației ar urma să aibă loc joi, 31 august, printr-o ordonanță de urgență care a fost introdusă de Ministerul Educației pe ordinea de zi a ședinței…
Vezi articolul

Sejur de etică la Brașov. Cum arată dezbaterea academică atunci când în spațiul public domină acuzațiile de plagiat la cel mai înalt nivel? Plătitul polițelor, “exagerările”, un moment T0 și rolul instanțelor – principalele griji în deschiderea unei rare conferințe pe tema eticii universitare  

“Valorile etice în societatea actuală” este titlul unei conferințe găzduite, săptămâna trecută, de Universitatea Transilvania din Brașov, unul din rarele momente când, în România, comunitatea din învățământul superior și cercetare…
Vezi articolul