Barca solară a faraonului Cheops, cunoscut și sub numele de Khufu, descrisă drept „cel mai mare și mai vechi artefact din lemn din istoria umanității”, a fost mutată marți la Marele Muzeu Egiptean, unde restaurarea sa va putea fi urmărită de public, în următorii patru ani, transmite AFP, potrivit Agerpres.
În holul pavilionului care îi este dedicat, o clădire de aproximativ 4.000 de metri pătrați special concepută pentru a o găzdui, restauratorii egipteni au instalat prima dintre cele 1.650 de scânduri de lemn cu care vor reconstrui ambarcațiunea funerară.
Acest muzeu-anexă expune, de asemenea, o altă barcă solară din aceeași perioadă, descoperită în 1987.
Cele două ambarcațiuni sunt considerate „cele mai vechi bărci arheologice cunoscute și cele mai mari vestigii organice descoperite în istoria omenirii”, după cum a declarat Issa Zidan, director general al restaurărilor la Marele Muzeu Egiptean.
„Astăzi suntem martori la unul dintre cele mai importante proiecte de restaurare ale secolului XXI”, a rezumat ministrul Turismului, Sherif Fathi. „Acesta este un proiect important pentru muzeu, pentru istorie și pentru umanitate”, a adăugat oficialul, potrivit sursei citate.
Programul este finanțat de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA), care a acordat o subvenție de 3,5 milioane de dolari (aproximativ 3 milioane de euro) și, de asemenea, a trimis specialiști niponi care vor lucra alături de echipele egiptene.
Construită în urmă cu aproximativ 4.600 de ani, în timpul domniei faraonului Cheops, constructorul Marii Piramide, barca din lemn de cedru și de salcâm, lungă de aproximativ 43,5 metri, a fost descoperită în 1954 la Giza. Săpăturile au început abia în 2011.
Issa Zidan a declarat pentru AFP că scândurile de lemn „suferiseră degradare o termică și se aflau într-o stare foarte fragilă, motiv pentru care misiunile arheologice au ezitat să întreprindă acest proiect”.
Arheologii au tratat scândurile și vâslele de lemn ale bărcii cu „materiale organice recunoscute la nivel mondial”, a precizat Issa Zidan, „cum ar fi nanoceluloza și hidroxipropilceluloza”, mai transmite Agerpres.
De la inaugurarea sa în noiembrie, „muzeul a primit, în medie, 15.000 de vizitatori pe zi”, a declarat directorul pentru AFP, adăugând că în unele zile numărul vizitatorilor a ajuns la 27.000.
Potrivit ministrului Turismului, Egiptul anticipează o creștere de aproximativ 7% a numărului de turiști în 2026, comparativ cu aproximativ 19 milioane în 2025, conform sursei citate.
Cairo speră să își relanseze turismul – al cărui ritm a fost încetinit de crizele politice și de pandemie – care reprezintă 9% din PIB și care angajează aproape două milioane de persoane.
Redacția
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
