Cel puțin 12.000 de elevi au fost racolați de Securitate în vremea comunismului / Germina Nagâț, CNSAS: Erau recrutați în școală și aduși la întâlnirea cu ofițerul de un cadru didactic / Procuror militar: Foarte mulți sunt în prezent locotenent-colonel pentru că au continuat să lucreze în SRI

Între 12-13.000 de elevi au fost recrutați de fosta Securitate pentru a face Poliție politică, potrivit reprezentanților Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Fostei Securități, citați de Euronews România. CNSAS a sesizat Parchetul General pentru după ce a descoperit listele cu mii de elevi în momentul în care căutau dosare despre cei care își depun candidatura pentru a fi aleși în diferitele tipuri de alegeri care au loc în România, la Biroul Electoral Central.

Scopul anchetei Parchetului este să fie trași la răspundere cei care i-au racolat pe copii, potrivit publicației citate. Investigația a început în 2021, la peste 30 de ani de la Revoluție și în materialul Euronews apare un procuror militar, General magistrat Cătălin Ranco Pițu, fost șef Secția Parchetelor Militare.

„S-a constatat că începând din 1979 și până în 1989, un număr de aproximativ 12.000 – 13.000 de copii au fost racolați la nivelul întregii țări, aceștia având la vremea respectivă vârste cuprinse între 12 și 16 ani”, spune Pițu.

Unii dintre cei care erau copii la vremea respectivă, au devenit acum adulți și sunt în continuare în structurile SRI, mai spune generalul: „Foarte mulți copii racolați la vremea respectivă în prezent sunt Lt-col (n. red. grad de locotenent colonel), tot felul de grade au pentru că au continuat să lucreze în sistem, în sistemul fostei Securități și actualului SRI”.

Dosarele copiilor care erau racolați pentru a deveni turnători la Securitate au fost descoperite de cercetătorii CNSAS atunci când au început să verifice dosarele candidaților pentru alegerile generale sau locale, spune Germina Nagâț.

Germina Nagâț, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS): „Situația trebuie înțeleasă ca fiind gravă și semnificativă pentru societate, pentru că am plecat de la verificarea candidaților în alegerile locale și generale și în ultimii 2-3 ani au fost din ce în ce mai multe cazuri pe ordinea de zi a Colegiului, persoane care au candidat local sau la parlamentare și care în perioada liceului, când erau minori, anterior vârstei de 18 ani, au fost recrutate”.

Ce informații dădea un elev de liceu, până la urmă?

Germina Nagâț: „De toate. Să nu credeți că dacă e un puști nu are spirit de observație sau nu poate să spună lucruri benigne. Dimpotrivă. De cele mai multe ori nu se cenzurează.

El este recrutat în școală, într-o instituție, este adus la întâlnirea cu ofițerul de un cadru didactic. Este un copil bun la învățătură, fără probleme la purtare, sociabil, care are un anturaj care prezintă interes pentru Securitate, nu orice copil. Dacă e singuratic și nu are contacte, nu face obiectul recrutării.

Refuz să cred că e o cauză pierdută pentru că factorii înalți de politică militară nu mai sunt în viață. Au fost mii de copii, unii dintre ei candidează, vor o funcție publică și noi nu știm unde îi încadrăm, cum îi judecăm”, mai spune Nagâț.

Citește pe G4Media: Cum funcționa rețeaua informatorilor-copii, construită de fosta Securitate. Raport informativ din 1989, despre cum erau monitorizate școlile dintr-un județ din Ardeal.