Cele mai bune universități din România sunt, în 2019, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București. Clasamentul a fost dat publicității în această dimineață de cea mai importantă asociație a cercetătorilor români din țară și străinătate, Ad Astra. Top 3 universități din România este neschimbat în ultimii 4 ani, toate clasificările Ad Astra confirmând supremația centrelor de la Cluj și București.
Surpriza de anul acesta este Universitatea de Vest din Timișoara, care urcă pe locul 4 – de pe poziția 5 ocupată anul trecut – dar cu cel mai mare punctaj obținut în cei 4 ani de când este prezentă în această clasificare; UVT surclasează în premieră Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, care se află pe locul 5 în Clasamentul universităților din România 2019.
Nicio universitate privată nu se regăsește în clasamentul universităților din România, realizat pe baza prezenței instituțiilor de învățământ superior în 9 clasificări internaționale, precizează Ad Astra. Metaranking analizează 91 de universități din România – 54 publice şi 37 private.
Metarankingul Universitar 2019 a fost realizat de:
- Daniel David – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
- Ovidiu Andronesi – Universitatea Harvard
- Dorel Banabic – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
- Carmen Buzea – Universitatea Transilvania din Brașov
- Bogdan Florian – Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
- Silviu Matu – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
- Adrian Miroiu – Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
- Lazăr Vlăsceanu – Universitatea din București
Clasamentul universităților din România 2019:
| Universitatea | Punctaj | Poziția |
| Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca | 18 | 1 |
| Universitatea din București | 15 | 2 |
| Universitatea Politehnică din București | 13 | 3 |
| Universitatea de Vest din Timișoara | 10 | 4 |
| Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași | 9 | 5 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Carol Davila din București | 9 | 5 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj | 9 | 5 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași | 8 | 6 |
| Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași | 6 | 7 |
| Universitatea Politehnica din Timișoara | 5 | 8 |
| Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca | 5 | 8 |
| Universitatea Transilvania din Brașov | 4 | 9 |
| Academia de Studii Economice din București | 3 | 10 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara | 3 | 10 |
| Univ. de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca | 3 | 10 |
| Universitatea din Craiova | 2 | 11 |
| Universitatea din Oradea | 2 | 11 |
| Universitatea Lucian Blaga din Sibiu | 2 | 11 |
| Universitatea Ovidius din Constanța | 2 | 11 |
| Universitatea Aurel Vlaicu din Arad | 1 | 12 |
| Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova | 1 | 12 |
| Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș | 1 | 12 |
| Univ. de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București | 1 | 12 |
| Universitatea din Petroșani | 1 | 12 |
| Universitatea din Pitești | 1 | 12 |
| Universitatea Dunărea de Jos din Galați | 1 | 12 |
| Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești | 1 | 12 |
| Universitatea Ștefan cel Mare Suceava | 1 | 12 |
| Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă din București | 1 | 12 |
| Universitatea Valahia din Târgoviște | 1 | 12 |
Universitățile care nu apar în clasament nu sunt incluse în niciunul din cele nouă rankinguri (clasamente) internaționale ale universităților luate în calcul de cercetători, anul acesta.
Clasamentul Universităților din România 2018
| Universitatea | Punctaj | Rang |
| Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca | 14 | 1 |
| Universitatea din București | 11 | 2 |
| Universitatea Politehnică din București | 11 | 2 |
| Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași | 7 | 3 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj | 6 | 4 |
| Universitatea de Vest din Timișoara | 5 | 5 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Carol Davila din București | 5 | 5 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași | 5 | 5 |
| Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași | 5 | 5 |
| Universitatea Transilvania din Brașov | 3 | 6 |
| Academia de Studii Economice din București | 3 | 6 |
| Universitatea Politehnica din Timișoara | 3 | 6 |
| Universitatea Tehnică din Cluj Napoca | 3 | 6 |
| Universitatea din Craiova | 2 | 7 |
| Universitatea din Oradea | 2 | 7 |
| Universitatea Lucian Blaga din Sibiu | 2 | 7 |
| Universitatea Ovidius din Constanța | 2 | 7 |
| Univ. de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj | 2 | 7 |
| Universitatea Dunărea de Jos din Galați | 1 | 8 |
| Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești | 1 | 8 |
| Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 1 | 8 |
| Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova | 1 | 8 |
| Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș | 1 | 8 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara | 1 | 8 |
| Univ. de Științe Agronomice și Med. Veterinară din București | 1 | 8 |
| Universitatea Tehnică de Construcții din București | 1 | 8 |
Metodologia clasificării universităților 2019
În România există anul acesta 54 de universități publice (incluzându-le pe cele militare) și „aproximativ 37 de universități private acreditate instituțional”, spun autorii clasamentului.
Aceștia precizează că scopul Metarankingului Universitar-2019 este:
- „să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților (sunt prezente în cel puțin un ranking inclus în analiză) și care este impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut în metaranking)”.
„Metarankingul Universitar-2019 utilizează metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiți în 2016 de Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice pentru a elabora Metarankingul Universitar-2016. Prezentul Raport continuă activitatea precedentă, a fost elaborat cu sprijinul Asociației Ad Astra a Cercetătorilor Români și este publicat cu suportul asociației (fără a angaja însă asociația asupra conținutului, al cărui copyright aparține autorilor)”, anunță autorii, care adaugă că analizele prezentate „pornesc de la datele disponibile pe websiteurile rankingurilor internaționale ale universităților la data de 1 noiembrie 2019”.
Explicațiile Ad Astra cu privire la metodologia folosită:
„În lume există mai multe clasamente sau clasificări ale universităților. Pentru a avea o imagine comprehensivă a performanței academice a universităților românești aceste demersuri trebuie integrate într-un metaranking, după modelul meta-analizelor, care combină datele științifice de la mai multe studii pentru a extrage concluzii mai robuste.
Demersul metarankingului pornește de la scorul academic global al universității. Scorul academic global este un indicator al stării generale a universității, fiind un foarte bun predictor pentru modul în care universitățile își ating misiunea specificată în Carta universitară (sau în alte documente de referință pentru universitate). În Metarankingul Universitar-2017 am încercat și o analiză globală calitativă și o analiză preliminară pe domenii. Așa cum a rezultat din dezbaterile publice, analiza globală calitativă nu a adus informații suplimentare celei cantitative – mai ales că nu am putut discuta performanța tuturor universităților românești incluse în fiecare ranking -, astfel încât începând cu anul 2018 am renunțat la această analiză calitativă. Sugerăm însă ca fiecare universitate românească să-și facă în mod individual această analiză, să fie inclusă în raportul anual al rectorului și să fie apoi dezbătută în senatele universitare/consiliile științifice.
În ceea ce privește analiza pe domenii, aceasta s-a complicat și diversificat extrem de mult începând din 2018 – ca urmare a numeroaselor rankinguri pe domenii și pe indicatori specifici -, ceea ce face imposibilă o analiză calitativă și/sau cantitativă comprehensivă și riguroasă, pentru toate universitățile românești incluse în rankingurile analizate. Și aici, recomandăm însă ca fiecare universitate românească să-și facă în mod individual această analiză, să fie inclusă în raportul anual al rectorului și să fie dezbătută în senatele universitare/consiliile științifice.
Metoda
Urmând metodologia metarankingurilor universitare din 2016 (Andronesi și colab., 2016), din 2017 (David și colab., 2017) și din 2018 (David și colab., 2018), am selectat pentru analiză și includere în Metarankingul Universitar-2019 următoarele rankinguri internaționale (vezi pentru detalii și argumentare Andronesi și colab., 2016; David și colab., 2017; David și colab., 2018):
(1) Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare – http://www.shanghairanking.com/);
(2) Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare –
https://cwur.org/);
(3) Leiden Ranking/CWTS (cercetare – http://www.leidenranking.com/);
(4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) (cercetare –
http://nturanking.lis.ntu.edu.tw/);
(5) QS-Top Universities Ranking/QS (educație și cercetare –
https://www.topuniversities.com/university-rankings);
(6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare –
https://www.scimagoir.com/);
- Pentru clasamentul Scimago am folosit indicatorul Rank din lista descărcată de pe
site-ul clasamentului, atunci când au fost selectate doar instituțiile de învățământ
superior.
(7) Times Higher Education–World University Rankings/THE (educație și cercetare –
https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings);
(8 University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare –
http://www.urapcenter.org/2018/);
(9) World’s Best Universities Rankings/US-News (cercetare –
https://www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings)”.
Descarcă de aici Meotdologia integrală a Clasamentului universităților din România 2019
Metarankingul Universitar 2019
Citește și:
Matei Pop
Redacția
Adriana Vișean
1 comment
https://www.topuniversities.com/universities/country/romania