Cercetarea se va reorganiza „într-un sistem național eficient” și va primi 1% din PIB până în 2030, potrivit programului de guvernare Bolojan

Până în anul 2030, Cercetarea va primi o alocare ce ar trebui să atingă la 1% din PIB, potrivit programului de guvernare Bolojan. Domeniul Cercetării se va reorganiza„într-un sistem național eficient”. Amintim, noul Guvern condus de Ilie Bolojan a depus jurământul luni seara, 23 iunie.

• Amintim că „subfinanțarea cronică” și investițiile „prost gândite”, impredictibilitatea finanțării au fost menționate de ministrul Daniel David, alături de alte probleme printre problemele care afectează profund sistemul de cercetare, în raportul său QX privind Educația și Cercetarea din România. 
• Nivelul actual al bugetului pentru Cercetare este 0,1%, potrivit unei analize Edupedu.ro.

Cercetarea se va reorganiza „într-un sistem național eficient” și va primi până în 2030, 1% din PIB, prevede programul de guvernare Bolojan.

„Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare)”.

„Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații”, se mai menționează în programul de guvernare.

De asemenea, „educația și cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul național și criteriile de performanță internaționale pe dimensiunea strategică, dar și pe dimensiunea tehnologică și operațională. Învățământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată și din afara mediului militar”, mai scrie în documentul asumat de Guvernul Bolojan.

Obiective generale – Viziune în învățământ universitar și cercetare

1. Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât și inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații. 

Reforme și reorganizări

1. Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient – mai ales în baza evaluării demarate în 2025 – cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susținând inovarea tehnologică și socioculturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare și atragerea companiilor internaționale prin facilități fiscale. Propunem lansarea de competiții multianuale pentru cercetători și alinierea priorităților CDI cu temele din programele europene., dar și cu strategiile naționale. 
2. Etica trebuie să fie un demers transversal în educație-cercetare, organizată după bunele practici europene.

Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR și Coeziune)

1. Absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat.
2. Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună în accesarea și implementarea acestor fonduri/programe.

Informații de context

Recent, ministrul Educației Daniel David declara că nivelul actual al bugetului pentru Cercetare este sub 0,5% din PIB. „Dacă iei în calcul toate fondurile publice care apar pentru zona de cercetare, că nu toată cercetarea e sub cupola ministerului – mai ai zona de academie, institute, în alte ministere – mergem în jur de 0,5%. Sigur, sunt date aproximative, fiindcă, repet, depinde ce punct de referință ai”, spunea ministrul.

În realitate, calculele Edupedu.ro arată că Cercetarea primește 0,1% din PIB.

Amintim că „subfinanțarea cronică” și investițiile „prost gândite”, impredictibilitatea finanțării au fost menționate de ministrul Daniel David, alături de alte probleme printre problemele care afectează profund sistemul de cercetare, în raportul său QX privind Educația și Cercetarea din România. Alte probleme menționate în acel document, ca necesitând intervenții și reformă: fragmentarea profundă, cultura organizațională care nu stimulează performanța, resursa umană insuficientă și distribuită neuniform, etica cercetării.

Ministrul propune o serie de măsuri, inclusiv continuarea procesului de consolidare din sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, proces stabilit prin decizii și norme introduse în ultimii doi ani și care vizează institutele de profil (INCD-urile), în funcție de performanțele lor.

Situația din cercetare a fost semnalată  și de Asociația Ad Astra a cercetătorilor români, care, într-un apel adresat viitorului guvern, a cerut o „finanțare suficientă” care să asigure 1% din PIB pentru cercetare „măcar în 2028”, cel mai rău caz fiind menținerea alocărilor actuale, care țin România pe ultimul loc în UE.

Citește și:

UPDATE Raportul QX de diagnostic pentru educația și cercetarea din România – prezentat luni de ministrul Daniel David: Miză majoră – construirea societății bazate pe cunoaștere, am simțit pe pielea noastră ce înseamnă lipsa acesteia / Reforme propuse pentru Titularizare, statutul profesorului, evaluarea elevilor, olimpiade, cercetare

„Tăierea granturilor și a finanțării de tip nucleu pentru INCD-uri” – propusă ca soluție de reducere a cheltuielilor guvernamentale de Claudiu Năsui, deputat al USR, partid ce participă la consultările pentru formarea noului Guvern / Subfinanțarea gravă din cercetare – reclamată și de Asociația cercetătorilor, și de ministrul Daniel David