După reabilitarea termică a clădirilor unde își desfășoară activitatea majoritatea instituțiilor publice, școli și grădinițe, care au deja un nivel crescut de radon, concentrația acestuia va crește și mai mult, avertizează o echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, citați într-un comunicat de presă.
- Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra sănătății. În noiembrie 2020, Edupedu.ro a prezentat o hartă a radonului în școli, citând date ale acestui laborator potrivit cărora 20% dintre clădirile investigate prezentau o concentrație peste valoarea limită.
Cercetătorii UBB atrag atenția că, prin creșterea concentrației de radon în urma reabilitării termice, se poate depăși cu mult limita maximă admisă, “punând în pericol sănătatea copiilor și a angajaților care își petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”.
Ei amintesc:
- „Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze și să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice. România are în implementare, încă din 2018, un Plan Național de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii.
- Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi.”
Comunicatul UBB mai arată: „ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ nu cuprinde nicio prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat. Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație. DIRECTIVA CE 2013/59/Euratom prevede că Planul naţional de acţiune la radon pentru fiecare ţară europeană trebuie să fie corelat cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior”.
Citește și:
HARTA radonului în școli. Cercetător: În 20% dintre clădirile investigate concentrația a depășit valoarea limită / Cantitatea de radiație încasată de corpul uman la aceste valori este echivalentul a 150 de radiografii pulmonare pe an
Foto: © Antoine2k | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
C.I.
