Cheltuieli noi legate de educație sau sănătate – invocate de o bună parte dintre români printre motivele pentru care le-a scăzut puterea de cumpărare / 3 din 10 români spun că s-au aflat în imposibilitatea să asigure nevoile de bază ale copiilor, inclusiv cele legate de școală – sondaj european

688 de vizualizări
Principalii indicatori pentru Educația din România
Foto: World Vision România
Cheltuieli nou apărute, inclusiv legate de educația copiilor, se numără printre motivele menționate de aproape 3 din zece români pentru scăderea puterii lor de cumpărare, potrivit unui sondaj internațional realizat de IPSOS și publicat în această toamnă.  Acest tip de cheltuieli se numără printre cauzele principale ale scăderii puterii de cumpărare, așa cum percep românii, pe locul doi după creșterea prețurilor și la egalitate cu scăderea veniturilor.

Studiul de tip barometru a fost realizat în 10 țări europene – Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Marea Britanie, Moldova, Portugalia, România și Serbia. A fost folosit un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane pentru populația adultă din fiecare țară, adaptat pentru părinți în cazul întrebărilor legate de susținerea copiilor. Datele au fost culese în iunie a.c.

Astfel, potrivit sondajului, 28% dintre respondenții români au menționat nevoia de a face față unor noi cheltuieli (cheltuieli cu educația copiilor, costuri medicale etc.) drept motiv pentru scăderea puterii de cumpărare. La fel de mulți au menționat drept motiv faptul că lor sau partenerilor le-au scăzut veniturile. Acestea completează top 3 într-un clasament al cauzelor pentru care românii percep scăderea puterii de cumpărare, după principalul motiv, resimțit de 9 din 10 români (89%) – creșterea prețurilor.

  • Față de celelalte nouă țări europene incluse în sondaj, românii invocă în cea mai mare măsură problema apariției unor noi cheltuieli, legate inclusiv de educație. Ei sunt urmați de sârbi (26%), polonezi (25%), greci, moldoveni și portughezi (24%).

Același sondaj arată că 30% dintre părinții români au răspuns pozitiv la întrebarea dacă s-au confruntat cu imposibilitatea de a asigura nevoi de bază ale copiilor (alimente, cheltuieli medicale, cheltuieli cu școala, haine). 11% au spus că li s-a întâmplat această situație inclusiv recent, iar 19% au spus că li s-a întâmplat, dar nu în ultimele șase luni. 

  • Comparativ, mai mulți francezi, greci, italieni, britanici, moldoveni au răspuns pozitiv la această întrebare. Moldova înregistrează cel mai ridicat procent – 60% dintre părinții participanți la sondaj, dintre care peste jumătate spun că li s-a întâmplat în ultimele șase luni să nu poată asigura nevoile de bază ale copiilor.

Iar 24% dintre români – cel mai scăzut procent la nivel european – spun că cel puțin uneori sau în mod regulat nu mănâncă suficient, așa încât să poată să asigure alimentația copiilor ( comparativ, 42% dintre moldoveni, 36% dintre francezi și britanici declară acest lucru).


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Avertisment OCDE: Guvernele trebuie să ia mai multe măsuri pentru ca oamenii să capete competențele cerute acum pe piața muncii /  Raportul Skills Outlook 2025 semnalează riscuri majore produse de decalajele socio-economice în țările membre, decalaje pe care și România le „bifează” în analizele internaționale

Guvernele lumii trebuie să acționeze pentru a-i ajuta pe oameni să se echipeze cu acele competențe de care au nevoie în societate și pe piața muncii, pentru că adesea aceste…
Vezi articolul

Ce este iliberalismul? Președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea: Este o ideologie care cultivă teme false, exagerate, ideea că „poporul își ia soarta în mâini”. Un președinte extremist ar îndrepta România către iliberalism, care este un pericol

Un președinte extremist ar însemna sfârșitul democrației și ar îndrepta România către iliberalism, care este un pericol, a avertizat pentru Edupedu.ro profesorul Mihai Manea. Contactat de Edupedu.ro după ce primul…
Vezi articolul

Cu bac, fără bac sau cu altfel de bac: școlile de asistente medicale, unde învață peste jumătate dintre elevii de postliceală din România, prinse între scandaluri vechi, voturi politice, lipsa de reformă și nevoia de a da o șansă câtorva zeci de mii de tineri

Când, în urmă cu o săptămână, deputații au respins un proiect de lege care urmărea ca asistentele medicale să aibă bacalaureatul, inițiatorul acelui proiect aprecia că “nu există un motiv…
Vezi articolul