Cheltuielile pentru cultură și recreere s-au triplat în 10 ani. România este penultima în UE la acest capitol

[jp_post_view]
SURSA: pixabay.com
În 2007, cheltuielile pentru cultură și recreere reprezentau 4,8% din totalul cheltuielilor de consum, potrivit datelor Eurostat. Zece ani mai târziu, în 2017, aceleași cheltuieli reprezentau 5,8% din cheltuielile de consum. Procentul a crescut cu 1%. Pentru trimestrul al III-lea din 2018 procentul a ajuns la 7,5% din totalul cheltuielilor de consum, arată datele Institutului Național de Statistică, iar suma cheltuită de o familie pentru bilete la spectacole, cinema sau echipamente radio-tv s-a triplat față de 2007.

În termeni nominali (sume exacte), cheltuiala medie pentru o gospodărie, făcută pentru recreere și cultură, era în 2007 de 50,78 lei, arată Anuarul Statistic al României. În 2017, suma a fost de 82,1 lei, potrivit datelor INS. Creșterea a fost, raportată la sumă, de 31 de lei. Cele mai recente date sunt cele din trimestrul al III-lea 2018 (lunile iulie, august, septembrie): suma cheltuită a crescut până la 177,74 de lei, deci avem o triplare a sumei din 2007 până în septembrie 2018.

Însă raportarea se face la cheltuielile de consum total, care au crescut și ele în ultimul deceniu. Comparația procentelor arată că România era penultima în Uniunea Europeană în 2017, ultimii fiind grecii.

SURSA: Eurostat

Ce înseamnă consum de cultură

Coșul bunurilor culturale, așa cum este el definit de Eurostat, cuprinde bunuri și servicii consumate de gospodării (familii). Ca în toată Europa și în România principalul consum cultural era reprezentat în 2015 de ”taxe de radio-tv și achiziție de echipament și accesorii pentru cultură”. (Între timp taxa radio-tv a fost desființată prin lege așa că detalierea cheltuielilor, făcută pentru România în 2015, nu mai este atât de relevantă)

Alte componente mai sunt, potrivit Eurostat, ”ziarele și revistele” și ”echipamente de procesare a informației”, adică programe software și computere.  Cărțile, echipamentele pentru recepție (radio), de înregistrare și reproducere a sunetului și imaginii sunt și ele în acest coș. Tot aici intră și instrumentele muzicale, precum și biletele la muzee, abonamentele la bibliotecă sau biletele la grădina zoologică. Reparațiile de echipamente audio-vizuale, fotografice și de procesare a informației sunt și ele parte din aceste calcule. Cele 14 componente pot fi grupate în cinci categorii:

  • taxe radio-tv;
  • ziare și cărți;
  • echipamente (IT, CD-uri, DVD-uri, etc.);
  • ieșirile în oraș și divertisment (cinema, teatru, muzee, biblioteci, concerte și servicii fitografice
  • articole care facilitează creația artistică și exprimare (aici intră camerele foto și video, instrumentele muzicale sau materialele pentru desen și pictură).

Cheltuielile defalcate pe aceste categorii, făcute de români, aici (calulele Eurostat sunt in PPS – standardul puterii de cumpărare este indicator comparabil la nivelul Uniunii Europene)

FOTO: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Statutul Elevului 2024. Reevaluarea lucrărilor scrise poate fi solicitată de către elevi sau părinți, în termen de 5 zile lucrătoare, dacă argumentele profesorului nu sunt considerate satisfăcătoare

În situația în care argumentele unui profesor nu sunt considerate satisfăcătoare, elevii sau părinții pot solicita în scris, în termen de 5 zile lucrătoare, conducerii unității de învățământ reevaluarea lucrării…
Vezi articolul

EXCLUSIV Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a anunțat în 2022 o colaborare cu compania chineză de cryptomonede Binance, deși firma era investigată în SUA pentru presupusă spălare de bani

În 20 septembrie 2022, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a anunțat lansarea unei colaborări cu compania chineză de cryptomonede Binance printr-un comunicat ce a trecut relativ neobservat la…
Vezi articolul

Ministrul Sănătății îl provoacă pe Sorin Cîmpeanu la „o acțiune de sprijin” pentru introducerea educației pentru sănătate cât mai repede în școli: „Orele de educație pentru sănătate trebuie făcute de oameni care sunt pregătiți pentru acest lucru”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, l-a provocat de ministrul Educației pentru declanșarea unei acțiuni „de sprijin la nivel național pentru introducerea educație pentru sănătate în școli cât mai repede”, iar aceste…
Vezi articolul