Cine sunt cei care care au propus măsurile pe Educație din programul de guvernare, măsuri pe baza cărora au fost luate deciziile din Legea Bolojan – SURSE

Măsurile pe Educație din programul de Guvernare sunt cele care au stat la baza deciziilor controversate din Educație prevăzute de Legea 141/2025 – cunoscută drept „Legea Bolojan”, potrivit răspunsului oferit de premierul Ilie Bolojan la întreabrea Edupedu.ro, în conferință de presă la Palatul Victoria, marți 29 iulie 2025.

PRECIZAREA Redacției și erată: Inițial articolul conținea un alt tiltu și informații parțial eronate, arărând că persoanele de mai jos ar fi fost implicate direct în măsurile decise prin legea Bolojan. Ne cerem scuze, a fost eroarea noastră, motiv pentru care articolul a fost retras temporar, pentru a corecta știrea. Informațiile documentate apoi arată că cei de mai jos au fost implicați în etapa de consultări pre-guvern, alături de alte persoane din PSD, PNL, USR și UDMR, în alcătuirea măsurilor și propunerilor pe care s-a bazat apoi scrierea programului de guvernare al Guvernului Bolojan. Dintre acestea măsuri, o parte au fost preluate apoi în legea 141/2025, cunoscută ca Legea Bolojan – le puteți vedea mai jos, în articol. Reluăm materialul în forma corectă:

Edupedu.ro: Ați spus ieri într-un interviu pentru G4Media.ro că deciziile privind reforma și norma didactică, din pachetul 1 nu au fost luate de ministrul Educației, ci de coaliția de guvernare. Întrebarea este cine, concret, din coaliție a luat aceste decizii pentru educație, dacă a existat un grup de lucru și dacă transparentizați, să vedem cine sunt experții respectivi? Cine l-a condus, ce expertiză  a avut? Pentru că am aflat public, în urma unei investigații pe care noi am făcut-o, că Institutul de Științele Educației nu a fost întrebat, consultat și nimeni din această zonă.

Ilie Bolojan: „Așa cum știți, în programul de guvernare, în baza discuțiilor care au avut loc în prealabil formării coaliției, pe mai multe grupuri de lucru, dacă vă aduceți aminte, s-au adunat aceste propuneri. Aceste propuneri au fost adunate și au fost asamblate în acest program, care este asumat de către toate partidele care sunt din partea coaliției. V-am dat un răspuns”.

Conform acestor declarații, „pe mai multe grupuri de lucru, dacă vă aduceți aminte, s-au adunat aceste propuneri”.

Din grupurile respective, pe zona de Educație, au făcut parte rectori influenți, parlamentari și actualul ministru al educației, Daniel David, potrivit surselor Edupedu.ro.

Reprezentanți din partidele care mai apoi au format coaliția, adică PSD, PNL, USR și UDMR au fost parte din acest grup care, la fel ca toate grupurile care au lucrat pe toate domeniile de decizie cuprinse în măsurile din lege, a operat fără consultare publică.

Nu a existat nici implicarea directă sau indirectă a Institutului de Științe ale Educației, după cum instituția a precizat pentru Edupedu.ro în răspunsul cenzurat de ministrul însuși. Nu au fost prezentate public analize de impact, analize de situație sau analize de vreun fel.

Premierul Bolojan confirmă faptul că ascfel de analize nici măcar nu au existat:

Edupedu.ro: A existat o fundamentare a măsurilor, pe care vreți să o faceți publică?

Ilie Bolojan: „Fundamentarea este bazată pe o realitate europeană pe care nu o putem contesta, legat de norma didactică, iar în ceea ce privește aspectele legate de burse, pe faptul că au crescut în 3 ani de zile de la 188 de milioane de lei la 4,7 miliarde de lei. Cred că este o creștere care nu poate fi justificată în termen de suportabilitate și aceste decizii au fost luate în baza acestor elemente.”

Potrivit surselor Edupedu.ro, în gruprile care au propus măsurile pe Educație care urmau să intre în programul de Guvernare au fost și următorii:

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, susținut de PNL, psiholog, rector suspendat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca pe durata exercității mandatului de ministru, inițiatorul unui Raport numit QX prin care a propus o serie de 10 reforme – niciuna dintre acestea nu se regăsește în măsurile din legea 141/2025 și niciuna dintre măsurile din lege nu se regăsește ca problemă structurală sau de vreun fel în Raportul QX;

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Sorin Cîmpeanu, rectorul USAMV București la al treilea mandat, fost ministru al educației în două rânduri (2014–2015 și 2020–2022), actual senator PNL;

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, fost ministru delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică (2012–2014) din partea PSD, considerat un actor influent în conturarea politicilor universitare;

Dan Cașcaval, senator PSD, rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași aflat la al treilea mandat;

Corina Atanasiu, deputat USR, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2021);

Cătălin Mîndru, senator USR, la bază profesor pentru învățământul primar și fost inspector metodist la ISJ Vaslui.

Premierul Bolojan a precizat că au fost propuse mai multe măsuri, iar „aceste propuneri au fost adunate și au fost asamblate în acest program, care este asumat de către toate partidele care sunt din partea coaliției”.

Ce prevede programul de guvernare și ce a decis Legea Bolojan, legea 141/2025:

Domeniu	Măsura din Legea 141/2025	Prevederea din Programul de Guvernare	Observații
Norma didactică în preuniversitar	Creștere de la 18 la 20 ore/săptămână pentru profesori	Asumată ca „aliniere la media UE/OECD”	Programul vorbește vag despre „analiză și diferențiere”; legea aplică direct
Burse elevi	Eliminare burse de performanță și de reziliență, redefinire burse de merit prin tăierea numărului de burse într-o clasă și refefinirea criteriilor de acordare	Revizuirea criteriilor și „dimensionare realistă”	Legea merge mai departe, tăind categorii întregi de burse
Reorganizare rețea școlară	Comasarea școlilor sub 500 elevi; praguri medii de elevi majorate pe fiecare clasă	Programul cere „concentrări educaționale” pentru eficientizare	Legea introduce limite rigide, cu impact direct în rural
Degrevări de normă	Reducerea degrevărilor, interzicerea cumulului cu plata cu ora	Programul cere „analiza degrevărilor”	În practică, legea le restricționează sever
Normă didactică universitară	Creștere limită de la 16 la 18 ore convenționale	Explicit menționată în program	Aplicată direct în lege

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat recent că „propunerile (n.red. din Legea Bolojan) au venit din zona finanțelor, în condițiile în care eu, ca ministru, am spus că indiferent ce măsuri luăm, nu ne legăm de salarii și nu ne legăm de pozițiile oamenilor în sistem, adică nu luăm în calcul concedieri”.

Redăm măsurile pe Educației și Cercetare din Programul de Guvernare:

Desigur. Mai jos este textul cerut, transcris cursiv, fără formatare specială:

”Educație și cercetare

Învățământ preuniversitar

Obiective generale – Viziune

Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluziv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați. Rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educației). Măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme curriculare – planuri-cadru actualizate și flexibile, axate pe cele opt competențe cheie, integrând competențe digitale și programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea și adaptarea la meseriile viitorului; reforme de evaluare (de exemplu, standarde de evaluare/testare și examene naționale/standardizate); inclusiv reforma infrastructurii educaționale, cu un accent pe reforma învățământului rural, care implică și dezvoltarea de laboratoare pentru educația prin descoperire și/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile).

Propunem extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare și învățământ dual, iar manualele vor fi completate cu platforme de e-learning și alte instrumente interactive. Se va acorda o atenție sporită educației timpurii și infrastructurii de creșe. De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță (inclusiv, spre exemplu, privind congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale).

Învățământ universitar și cercetare

Obiective generale – Viziune

Sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 – licență; 7 – master; 8 – doctorat), care să-și păstreze și să-și dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piața muncii existentă – specifică, în domeniile cu accent vocațional, și generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările și, astfel, să dinamizeze și să dezvolte noi segmente ale pieței muncii.

Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât și inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații.

Reforme/reorganizări

Diferențierea universităților prin misiuni (educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată) și evaluările instituționale raportate la aceasta, inclusiv crearea de mecanisme noi de susținere a misiunii asumate și a flexibilizării ciclurilor de studiu în aceeași universitate, întărire a autonomiei financiare și parteneriate cu mediul socioeconomic. Se încurajează concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor și la performanță academică. Politicile în domeniul universitar trebuie să fie relaționate și cu trasabilitatea forței de muncă generate.

Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient – mai ales în baza evaluării demarate în 2025 – cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susținând inovarea tehnologică și socioculturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare și atragerea companiilor internaționale prin facilități fiscale. Propunem lansarea de competiții multianuale pentru cercetători și alinierea priorităților CDI cu temele din programele europene, dar și cu strategiile naționale. Etica trebuie să fie un demers transversal în educație-cercetare, organizată după bunele practici europene.

Acțiuni pentru instituții subordonate

Reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educației și Cercetării, în vederea eficientizării, descentralizării și debirocratizării activității de management școlar, precum și pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru școli, în logica că „politicul se oprește la poarta școlii”.

Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR și Coeziune)

Absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat. Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună în accesarea și implementarea acestor fonduri/programe.

Programe – Măsuri transversale

Se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Școală după școală” și mese sănătoase în școli. Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la 17. Celelalte programe se află deja în derulare și se vor susține în baza unei analize cost-beneficiu.

Asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale prin adaptarea programelor școlare, manuale și platforme de e-learning în limbile minorităților, formarea profesorilor și aplicarea integrală a prevederilor legale. Educația destinată românilor din diaspora și comunităților istorice este consolidată prin burse, cursuri LCCR și simplificarea procesului de recunoaștere a diplomelor. Susținerea programului național de învățare a limbii și literaturii române, cu suportul universităților. Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico-financiară: programul național pentru cantine școlare și programul de învățare remedială.

Digitalizare/Debirocratizare

Digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic și formulare unice de raportare, reducând astfel birocrația și volumul de muncă al cadrelor didactice și cercetătorilor. Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenților și inserția pe piața muncii. Printre alte priorități, se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum și integrarea tehnologiei în procesul educațional prin platforme digitale și conținut interactiv.

Măsuri de eficientizare economico-financiară (pot fi rediscutate după depășirea crizei economico-financiare a țării)

Modificarea normei didactice din educație, pe următoarele coordonate: creșterea numărului de ore de activități didactice în învățământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/OECD. Ministerul va face o analiză și va diferenția aplicarea în funcție de mediul de lucru, ciclul de educație și de fragmentarea normei la mai multe unități școlare.

Creșterea limitării legale a normei didactice în învățământul universitar, de la 16 la 18 ore convenționale, pentru a susține universitățile să se încadreze în bugetul alocat.

Analiza degrevărilor de normă și acordarea lor, de regulă, din timpul nondidactic al normei. Analiza numărului efectiv de ore, raportat la numărul normat de ore din cadrul unui post didactic. Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 de ore pe săptămână), pentru a se evita situația în care o oră la plata cu ora costă mai mult decât o oră din norma didactică.

Analiza sistemului de burse: bursele trebuie să reflecte adecvat două lucruri: suportul pentru condiții socioeconomice dificile și/sau pentru excelență educațională. Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislație (legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene și la condițiile de sustenabilitate pe care și le permite țara. Ținând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim.

Concentrări educaționale pentru eficientizare și creșterea calității prin evitarea fragmentării (unele măsuri reprezintă o reluare aproximativă a unor practici funcționale dinainte de Legea 198/2023): creșterea numărului minim de copii dintr-o clasă (cu excepții justificabile în zonele de minorități și medii defavorizate), creșterea numărului maxim de copii într-o clasă, în condițiile nedepășirii unor limite psihopedagogice, creșterea efectivului minim de elevi în unitățile educaționale cu personalitate juridică (cu excepții justificabile în zonele de minorități și medii defavorizate), concentrări academice în învățământul superior și în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv fuziunea sau desființarea unor instituții deconcentrate, acolo unde acest lucru duce la eficientizări și la creșterea calității.

Alte măsuri de eficientizare: reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate indiferent de sursa finanțării. Testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat.

Notă: unele teme (formulări) sunt preluate din Raportul QX și sunt detaliate acolo”.

Citește și:

OFICIAL Norma didactică pentru profesorii din universități nu crește obligatoriu prin Legea Bolojan, ci doar pentru cadrele didactice din preuniversitar

Un profesor debutant cu facultate, master didactic și formare pedagogică este plătit cu 22 de lei pe oră, la plata cu ora, la fel ca un zilier necalificat – ANALIZĂ pe baza Legii Bolojan

OFICIAL Legea 141/2025, legea Bolojan, a intrat în vigoare. Prevederile care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

OFICIAL Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025

OFICIAL Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025, potrivit Legii 141/2025 intrată în vigoare / Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent

OFICIAL Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028 – Legea Bolojan 141/2025 / Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate

OFICIAL Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor

OFICIAL Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună

OFICIAL Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul