Comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, măsură prevăzută în pachetul fiscal-bugetar supranumit Legea Bolojan, care va duce la concedierea a circa 900 de directori din estimările publice făcute de ministrul Educației, va afecta grav capacitatea managerială a școlilor mari, se arată în analiza cenzurată de minister făcută de Institutul de Științe ale Educației la solicitarea Edupedu.ro. Analiza reală a cercetătorilor de la ISE arată riscuri majore pentru echipele de conducere, calitatea educației și echitatea în mediul rural.
Am arătat într-o analiză Edupedu.ro cum argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Astfel a fost tăiat 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă printr-un așa-zis „peer review” ministerial.
Potrivit analizei elaborate de cercetătorii de la Institutul de Științe ale Educației (ISE) și obținută de Edupedu.ro, măsura implică riscuri administrative și educaționale profunde:
- echipele manageriale din școlile rămase cu personalitate juridică vor prelua numeroase structuri arondate, ceea ce va crește volumul birocratic și va reduce timpul alocat conducerii pedagogice;
- directorii vor fi supraîncărcați tocmai într-un moment în care, prin altă măsură din pachet, norma didactică a acestora este crescută;
- școlile din medii defavorizate, care pierd personalitatea juridică, riscă să piardă și proiectele adaptate contextului local, inclusiv fonduri PNRAS;
- în zonele rurale, unde sunt cele mai multe școli de mici dimensiuni, reorganizarea riscă să adâncească inechitățile.
Cercetătorii notează că aceste riscuri sunt agravate de lipsa resurselor administrative (secretari, contabili etc.), de neplata echipelor manageriale pentru proiectele complexe și de faptul că, în lipsa unei reforme reale a leadershipului educațional, directorii sunt deja blocați în sarcini birocratice.
Studiile internaționale citate în document (TALIS, OECD, Creagh et al.) confirmă același diagnostic: conducerea administrativă excesivă compromite funcția esențială a directorilor – de lideri educaționali. Dimensiunea prea mare a școlii reduce eficiența învățării și crește abandonul școlar dacă nu e dublată de investiții reale în echipe și colaborare, arată cercetărorii.
Cercetătorii ISE invocă și exemple internaționale – cum ar fi federațiile școlare din Anglia – care au funcționat doar atunci când comasarea a fost însoțită de leadership vizionar, partajarea resurselor și cultură reală de colaborare între școli. O simplă reorganizare administrativă nu duce automat la rezultate mai bune.
Recomandările ISE, șterse din versiunea oficială transmisă presei:
- formarea și sprijinirea directorilor care gestionează școli comasate;
- echilibrarea resurselor între școlile principale și cele arondate;
- implicarea coordonatorilor de structuri ca lideri educaționali reali;
- măsuri de mentorat, îndrumare și suport din partea inspectoratelor și a autorităților locale.
Aceste recomandări nu apar în varianta transmisă oficial de Ministerul Educației, unde măsura este justificată sec: „poate facilita crearea normelor didactice fără fragmentări excesive”, iar directorii „nu își pierd statutul de angajat”.
Redăm răspunsul integral al IȘE pe tema comasării școlilor cu mai puțin de 500 de elevi prin redefinirea unităților de învățământ cu personalitate juridică, având ca efect direct concedierea a aproximativ 900 de directori
„3.1. Prevederi legislative și modificări recente
Art. 16 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește numărul minim de elevi necesar pentru funcționarea unei unități de învățământ cu personalitate juridică: a) minimum 300 de elevi; b) minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) minimum 120 de antepreșcolari; e) minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual; f) minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special; g) minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal. La aceste prevederi se adaugă un set de excepții.
Legea privind unele măsuri fiscale aduce modificări cu privire la numărul minim de elevi necesar pentru funcționarea unei unități de învățământ cu personalitate juridică – a) minimum 500 de elevi; b) minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari; c) minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari; d) minimum 200 de antepreşcolari; e) minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal; f) minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special. La aceste prevederi se adaugă un set de excepții.
3.2. Date internaționale și naționale
Conform cadrului legal în vigoare, directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ și are o multitudine de atribuții, care vizează unitatea cu personalitate juridică, precum și toate unitățile de învățământ subordonate. Cercetările realizate în ultimii ani de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație / Institutul de Științe ale Educației, directorii evidențiază că cea mai mare parte din timpul lor de lucru este ocupat de solicitările administrative. De asemenea, semnalează supraaglomerare, în contextul multitudinii de solicitări urgente, cu termen scurt de rezolvare, pe care le primesc frecvent de la ISJ, minister sau alte structuri din educație, precum și în contextul multiplelor proiecte pe care le au de gestionat (la nivel de unitate cu personalitate juridică, dar și la nivelul școlilor subordonate). Aceste aspecte sunt adesea agravate de lipsa personalului de sprijin sau insuficiența acestuia (de exemplu, secretar, contabil – care sunt încadrați uneori numai cu jumătate de normă) sau, în unele cazuri, de lipsa remunerării echipei manageriale pentru gestionarea unor proiecte complexe implementate la nivelul unității de învățământ. De asemenea, studiile arată că unitățile cu statut de structură arondată se confruntă, în ponderi mai ample, cu dificultăți referitoare la absenteism, abandon școlar, rezultate școlare mai reduse, dar și cu un acces mai redus la fonduri și la resurse umane calificate, care adesea rămân concentrate la nivelul unităților de învățământ cu personalitate juridică.
Aceleași constatări se regăsesc în studii comparative din care a făcut parte și România, precum TALIS 2018 (OECD, 2019, 2020), care evidențiază că 93% dintre directorii de școli din România au raportat că sunt frecvent prinși în probleme administrative, înregistrând al doilea cel mai mare procent dintre toate țările participante. Toate aceste solicitări orientează activitatea managerială mai degrabă către aspectele birocratice decât către cele de proces educațional, deși rapoarte recente atrag atenția că leadershipul educațional ar trebui să aibă un rol esențial în activitatea directorilor (OECD, 2025).
3.3. Posibile efecte ale modificării referitoare la numărul minim de elevi necesar pentru funcționarea unei unități de învățământ cu personalitate juridică
Informațiile anterior prezentate se corelează cu alte date din literatura internațională (OECD, 2024; Creagh et al., 2025). Acestea arată că, în majoritatea sistemelor de învățământ, volumul de muncă al directorilor de școli a crescut din cauza multiplelor sarcini administrative care țin de managementul școlilor. Acest volum de muncă al directorilor a fost apreciat ca variind de la 50 la 60 de ore pe săptămână, cu sarcini multiple (management strategic, management educațional/curricular, aspecte administrative, de climat școlar și situația elevilor, de personal al școlii, de colaborarea cu părinții), care afectează timpul pentru leadershipul educațional la nivelul unității de învățământ. Pe lângă numărul considerabil de ore de muncă administrativă, directorii semnalează că multe dintre sarcinile lor de lucru intervin în afara orarului de școală (aproximativ un sfert din totalul orelor de lucru ale directorilor se desfășoară seara și în weekend). Atât volumul de muncă al directorului, cât și presiunea asociată cu intensificarea muncii de manager generează stres, epuizare emoțională și profesională, conflicte în viața personală, oboseală mintală.
O serie de studii (Antoniou et al., 2024) ce valorifică datele mai multor cercetări arată că dimensiunea mare a școlii, peste un prag critic, poate influența negativ eficiența mediului de învățare și performanțele elevilor. Deși pot exista dificultăți în gestionarea și finanțarea școlilor de dimensiuni mai mici, posibilitatea de a obține îmbunătățiri substanțiale ale rezultatelor elevilor face ca această măsură să devină importantă în politicile educaționale.
Alte intervenții arată că organizarea mai multor școli sub aceeași echipă managerială poate aduce valoare adăugată, dacă este însoțită de măsuri complementare. În Anglia, pentru a gestiona mai bine resursele și a îmbunătăți calitatea educației, unele școli au ales să formeze federații școlare. Practic, mai multe școli rămân exact acolo unde sunt, cu elevii lor, dar sunt conduse împreună de un singur director general și de un consiliu de administrație comun. Un studiu care a analizat peste 120 astfel de federații, comparându-le cu școli similare care nu făceau parte din astfel de structuri, evidențiază că, atunci când scopul principal al federației a fost creșterea performanței academice, rezultatele elevilor s-au îmbunătățit vizibil în școlile care făceau parte din federații; totuși, acest model nu a influențat calificativele obținute de școli la inspecțiile școlare. Studiul evidențiază că succesul federațiilor școlare nu vine automat doar din faptul că școlile sunt comasate din punctul de vedere al managementului. Este nevoie ca aceste școli să colaboreze real, să împartă resurse, idei, strategii didactice și să construiască o relație de încredere și sprijin reciproc. Acolo unde conducerea a fost vizionară, profesorii s-au simțit sprijiniți, au avut acces la formare profesională mai bună și au apărut schimbări pozitive inclusiv în motivația lor. Aceste efecte nu s-au înregistrat acolo unde echipa managerială nu a avut această abordare. Astfel, studiul arată că, în contextul englez, federațiile școlare pot fi o soluție pentru îmbunătățirea educației, dar numai dacă există o viziune clară, leadership distribuit și o cultură a colaborării reale între școli, nu doar o simplă reorganizare administrativă impusă de decident (Department for Education, 2014; Chapman, 2013; Chapman & Muijs, 2013).
În mod direct, măsura conduce la:
- creșterea numărului de unități de învățământ cu personalitate juridică ce au în subordine un număr mare de structuri arondate;
- creșterea numărului unităților de învățământ cu statut de structură școlară arondată;
- reducerea unor posturi de directori și a unor posturi care țin de compartimente/servicii de specialitate (secretariat, financiar, administrative) din școlile care pierd statutul de personalitate juridică.
Toate datele anterior prezentate evidențiază următoarele posibile efecte:
- în unitățile de învățământ cu personalitate juridică ce au în subordine un număr mare de structuri arondate, echipa managerială (directorul, dar și serviciile de secretariat, financiar, administrative) va avea și mai multe provocări administrative, care vor crește ca volum și intensitate, unitatea preluând toate aspectele specifice noilor structuri;
- supraîncărcarea va fi accentuată de faptul că școlile mici, din medii defavorizate, au în implementare diverse proiecte special adresate acestora (ex. PNRAS), care vor intra automat în coordonarea directorului unității cu personalitate juridică;
- aceste efecte se vor suprapune și peste măsura de creștere a numărului de ore de predare care intră în norma directorului, ce limitează și mai mult timpul alocat aspectelor administrative și de management educațional/curricular;
- efectele vor fi mai vizibile cu prioritate în mediu rural, unde se regăsesc mai multe școli de dimensiuni mici, care vor pierde statutul de unități cu personalitate juridică.
3.4. Recomandări
- investiții în pregătirea echipelor manageriale care gestionează un număr ridicat de școli cu statut de structuri arondate; promovarea unor măsuri de sprijin pentru o cultură a colaborării între școli, cu învestirea coordonatorilor de școli structuri arondate, cu un rol activ, recunoscut și valorizat la nivel de sistem;
- distribuția echitabilă a resurselor (umane, materiale etc.) între toate școlile care sunt subordonate unei unități cu personalitate juridică;
- asigurarea aparatului administrativ (secretariat, contabilitate etc.) în acord cu numărul de elevi și de profesori gestionați de unitatea de învățământ cu personalitate juridică, care pot acoperi și nevoile școlilor arondate;
- aplicarea unor măsuri de sprijin (mentorat, îndrumare, formare) pentru directorii de școli cu personalitate juridică care au în coordonare multe structuri arondate, din partea inspectoratelor școlare județene și a autorităților locale, dar și prin programele de formare și mecanisme implementate în cadrul unor proiecte naționale recente (ex. Apel PNRR Program național de leadership și management educațional, 2025).
Bibiografie
- Antoniou, F., Alghamdi, M. H., & Kawai, K. (2024). The effect of school size and class size on school preparedness. Frontiers in Psychology, 15, 1354072. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2024.1354072
- Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație (2023). Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Editura Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. https://www.ise.ro/neparticipare-evaluare-nationala-cls-8-2023
- Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație (2024). Liceenii din România. Acces și participare. Editura Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. https://www.ise.ro/liceenii-din-romania-acces-si-participare
- Chapman, C. (2013). From one school to many: Reflections on the impact and nature of school federations and chains in England. Educational Management Administration & Leadership, 43(1), 46–60. https://doi.org/10.1177/1741143213494883
- Chapman, C., & Muijs, D. (2013). Does school-to-school collaboration promote school improvement? A study of the impact of school federations on student outcomes. School Effectiveness and School Improvement, 25(3), 351–393. https://doi.org/10.1080/09243453.2013.840319
- Creagh, S., Thompson, G., Mockler, N., Stacey, M., & Hogan, A. (2025). Workload, work intensification and time poverty for teachers and school leaders: A systematic research synthesis. Educational Review, 77(2), 661-680. https://doi.org/10.1080/00131911.2023.2196607
- Department for Education. (2014). Federations: guidance on the governance processes. https://www.gov.uk/government/publications/governance-in-federations/federations-guidance-on-the-governance-processes
- European Commission: Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture (2020). Supporting teacher and school leader careers – A policy guide – Summary, Publications Office. https://data.europa.eu/doi/10.2766/7854
- Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație (2023). Neparticiparea elevilor la examenul de bacalaureat. Editura Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. https://www.ise.ro/neparticipare-bacalaureat-sesiunea-iunie-2023 (https://doi.org/10.1080/09243453.2013.840319)
- Legea nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar (iulie 2023). Monitorul Oficial al României, Partea I.
- OECD (2019). TALIS 2018 Results (Volume I): Teachers and school leaders as lifelong learners. TALIS, OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/1d0bc92a-en
- OECD (2020). TALIS 2018 Results (Volume II): Teachers and school leaders as valued professionals. TALIS, OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/19cf08df-en.
- OECD (2024). Education at a Glance 2024: OECD indicators. OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/c00cad36-en
- OECD (2025). Education and Skills in Romania, Reviews of National Policies for Education. OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/594cbb5d-en.”
Foto: © Elena Koleva | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
32 comments
Nu înțeleg de ce vă plângeți că ce activitate ,,grea” au contabilii și administratorii in scoli? Contabilii asta lucrează fac ordinele de plata la salarii 3 zile,plata burse și CES -2 zile,facturi utilități -2 zile și in rest nimic.Toti au firme și țin evidența contabilă la privați sau pentru alte școli în timpul serviciului.Cum vă explicați că o școală. cu 400 elevi are o normă întreagă de contabil că de este necesar și alta școală cu 400 de elevi are serviciul externalizat și același contabil lucrează pentru ambele școli ,la una cu contract de munca și la cealaltă cu contract de prestări servicii.Adminidtratorii de patrimoniu nu fac nimic cum nu sunt bani se cumpără maxim 20 produse necesare pentru curățenie în două facturi,asta este activitatea.Contabilii și administratorii de școli plătiți degeaba,oameni care lucrează 2-3 ore pe zi in rest nu știu cum să facă să plece și să și rezolve problemele personale.Singurii care muncesc și au responsabilități sunt secretarii,fac state plata,SIIIR,evaluare națională ,admitere elevi,REGES,EDUSAlL,relații cu părinții,elevii,profesorii ,sunt singurii care muncesc și au multe responsabilități în scoali .Vara și în vacanțe nu găsești picior de contabil,bibliotecar,administrator și laborant in scoli.Secretarii care muncesc și au răspundere au salariile la fel că ceilalti ,chiar daca nu fac nimic ,chiar mai mari.Toti știu asta ,când secretarii spuneau p la sindicat că este munca multa și răspundere și bani putini ,îți spuneau că de ce nu te ai făcut
bibliotecar și contabil de școală.Toate posturile de contabil ,bibliotecare ,laborant și administrator de școli unde nu se muncește deloc sunt ocupate ,după caz , numai de pilele directorilor,inspectorilor,a celor de la sindicat ,primarilor că de aceea când ăștia nu fac nimic sau când nu sunt la școală și când rar cineva îi solicită nu de ei comentează nimeni,că de timpul trece ,leafa merge.
Dumneata unde lucrezi de cunoști așa de bine cine muncește și cine nu ,intr-o școală. Ai practicat vreun post din cele criticate?
de ce nu ai ocupat un post de contabil fara munca si responsabilitate intr-o scoala?
cat de suparata esti?
Am înțeles: comasare, restructurare. Știți care va fi pasul următor ? DESFIINȚAREA ȘCOLILOR (treptat) indiferent de nivel !
AI o sa predea lecții online acasa, prin mijloacele de transport în comun, parcuri, oriunde, totul făcut superficial, în grabă și prin distragerea atenției cu toată aparatura din dotarea elevilor. Totul se va reduce la a bifa, în cel mai bun caz se va putea edita un text scurt pentru a putea sa fie evaluat (tot de AI). Cine o să studieze, bine, cine nu, nu. Și va crește analfabetismul la cote foarte ridicate. Va crește numărul de “turmă”. Și totul “s-a rezolvat”! Economia s-a făcut.
Este o logică desfiintarea funcțiilor dedirector, secretar, contabil. La 70 de copii nu se justifică. Școala nu se desființează, doar cele trei funcții…
Mi se pare normal sa se desființeze școlile și liceele care nu sunt performante.
Ori cum profesorii merg la școală numai pentru prezența și a semna statul de plată. Copii care au rezultate sunt datorită părintilor care platesc bani grei pentru meditații.
Păcat că nici ție nu ți-a plăcut școala. Bunica avea o vorbă și, pentru că am suflet bun, ți-o spun: ” Dacă ești prost, stai acasă!”
Ion, nume de slugă!
Da clar, ineficiența trebuie urmărită și taxată nu e normal să ai cheltuieli pe utilități la niște clădiri imense și salarii la fel iar elevi să nu fie, propun un recensământ riguros întocmit de specialiști nu trecuți elevi “din burtă”.
Și aveți dreptate, nici într-un stat civilizat pregătirile în particular nu sunt încurajate și copilul care are nevoie de ajutor să nu preparăm copilul la cel la care ar trebui să își facă treaba la clasă‼️
Să fim corecți, în mediu rural nu mai sunt copii pentru a menține PJ-uri în toate școlile. Presonal, predau într-o astfel de școală unde învață 15 copii la clasele primare și 40 la gimnaziu. Pe lângă director, contabili, secretar,i in școli au fost angajați îngrijitori, fochiști, instalatori, electricieni, portari, paznici etc., oameni care nu au obiectul muncii.
Glumind, se poate spune că sunt mai mulți angajați decât elevi.
Și copiii de acolo nu merită școală lângă ei? Ghinionul lor că s-au născut în rural, că la oraș toate sunt mai bune – au transport, acces la cultură dacă vor, viață mult mai bogată decât copiii de la sat, care acum trebuie să se lipsească și de școală, că nu mai vrea Ion să o țină acolo.
Cei 15 de la primar, așa puțini câți sunt, unde se duc? Să meargă într-un campus cum vrea David, campus care nu există, dar dac-ar exista, ar fi la 100 km de casă? Tu ți-ai trimite copilul într-un campus – sau școală mai departe – dacă ar avea 7 ani (CP) și ar trebui fie să meargă 4 ore dus-întors ca să ajungă la școală, în ce condiții s-or găsi, fie să se mute în acea localitate?!
Ce ușor vă e să decideți pentru copiii altora!
du te tu, la scoala noastră in rural, unde avem 300+ elevi avem doar o amărâtă de contabila, in rest toti facem voluntariat in materie de secretari, si vii tu si spui cacaturi precum in scoala ta unde sunt nici 60 sunt atatia, termina cu dezinformarile si prostiile astea, te rog
Și așa administratorii financiari /contabilii am fost calul de bătaie timp de 30 ani pe acest segment de activitate și nu numai ,dacă vom fi nevoiți să preluăm și alte școli ,volumul de activitate va fi enorm și va pune o presiune și o încărcătură nervoasă enormă pe umerii acestora .Acestia și așa muncesc peste program pentru a da curs în timp real multitudini i/avalanselor de situații care vin în cascadă și nu ai efectiv timpul necesar rezolvării acestora ,cu atât mai mult în ceea ce se propune a se realiza ca urmare a desființării unor unit școlare .
La contabili de ceva ani nu a mai fost pus nimic la salariu însă responsabilitățile /atribuțiile s-au înzecit !
Sunt contabili în unitățiile de învățământ care de mulți ani au inițiat ,gestionat și implementat proiecte pe fonduri europene fără să fie plătiți ,deși legea 153 și alte acte normative preved acest lucru .Activutatea pe proiecte făcându-se în afara programului de lucru de 8 ore !
Dacă vreți să aveți un rândul acestora decese la locul de muncă din cauza stresului /muncii peste program ,etc ,nu aveți decât !
Apropo ,contabilii nu au benéficiat si nu beneficiază de spor de încărcare neuropsihică pt ca onor factori de decizie au condus rar ca noi nu suntem stresați ,”noi venim la pensiune “!
Ați pus pe picior de egalitate dpdv al salarizării contabilii din școală cu bibliotecarii din școală …!
Păi se compară ….,vol de activ …, răspundere …, responsabilitate …,etc …!?!?!
citeste ce a scris ANA
Am fost director la două școli cu mai puțin de 500 de elevi. Cunosc, la firul ierbii, lupta zilnică a unei echipe manageriale într-o comunitate rurală: subfinanțare cronică, lipsa personalului administrativ, vulnerabilitate socială, transport școlar haotic și proiecte scrise din noapte în noapte doar ca să existe o șansă pentru copii.
În loc să li se acorde sprijin real, celor care au ținut pe linia de plutire școlile mici, li se trage preșul de sub picioare.
Sub pretextul eficientizării, ceea ce se pregătește prin noul prag de 500 de elevi pentru personalitate juridică nu e reformă. E deposedare.
Se ia autonomia locală, se sacrifică 900 de directori, secretari, contabili și administratori, iar școlile absorbante devin adevărate fabrici de hârtii, unde directorul va preda 10 ore pe săptămână și va răspunde pentru 3–4 sedii, sute de elevi și zeci de cadre, fără vreun om în plus în birou.
Ca să ne înțelegem: dacă o școală are 450 de copii, în mediu rural, cu frecvență șubredă, drumuri proaste și profesori navetiști, ea nu e „neperformantă”. Ea rezistă, cu greu, într-un sistem care a uitat demult să sprijine educația unde doare cel mai tare.
Și acum vine partea grea: dacă un profesor universitar, psiholog de renume, ajunge ministru și prima grijă a lui e să „restructureze” în loc să repare, atunci nu mai e reformator. E un tehnocrat al obedienței politice, un funcționar cu discurs frumos și acțiune dezumanizantă.
Pentru că poți fi tu cât de savant și premiat — dacă în momentul în care ajungi la putere îți trădezi colegii, profesorii, oamenii din școli — ești mic, amice. Foarte mic!
Pe scurt:
– Inteligență? Da.
– Expertiză? Posibil.
– Coloană vertebrală? Fracturată.
– Busolă morală? Demagnetizată.
„Și-au pus lumina-n buzunar,
și s-au făcut nevăzuți…
Iar noi orbecăim prin școli
cu pașii lor prea grei de minciuni.”
Doamne miluiește! 🙏
Stimă!
Nu sunt director. Apreciez modul cum ați evaluat tragica realitate.
Puțini înțeleg și/sau cred aspectele descrise de dvs.
Semnează un simplu cetățean, contribuabil, care încă mai iubește școala tradițională, indiferent de nivel. Școală/școli care m-au/ne-au făcut om/oameni.
Etapa următoare după comasare, restructurare este desființare. Acest aspect se dorește. Reducerea economică este doar un tertip. Se dorește ca AI să ia locul la orice activitate. În cazul de față roboții să învețe alți roboți.
Bunul Dumnezeu să ne ajute ca această țărișoară frumoasă, bogată și binecuvântată să nu dispară!
Logica dvs. este defectă! Poate nu aţi înţeles: comasarea şcolilor înseamnă că doar directorul şi personalul administrativ dispar, în rest, elevii vor merge la cursuri în aceeaşi clădire care trebuie încălzită iarna! Sau, pentru reducerea deficitului, vreţi ca elevii să se specializeza în eschimoşi?
Așa ne-au spus și nouă în 2012. Structura arondată și proaspăt renovată NU dispare, ci va fi administrată de PJ.
În doi ani, deși erau aproape 100 de copii în structura respectivă, a fost închisă. Avea doar 2 angajați pe acea locație – femeia de serviciu și fochistul. Dar ce să vezi, costa prea mult să încălzească școala și să plătească curentul, așa că au închis structura iar acum stă goală, deteriorându-se, în timp ce elevii care mergeau acolo se trezesc cu două ore mai devreme ca să meargă de la 7 în PJ, unde orele încep la 8, și se întorc la 15 acasă, nemâncați, în autobuze școlare distruse de drumurile proaste, dar! Ministerul a făcut economie.
Ìn felul acesta va creste si rata abandonului scolar. Dar poate aceasta este tinta actualului guvern. Ca in perioada burghezo-mosierimii doar o parte din copii vor mai avea acces la educatie. Asa scrie si in CONSTITUTIE nu?
Ori e nebunie, ori e prostie la maxim! Cum sa gândești să distrugi învățământul? Cum sa comasezi școlile? La noi în oraș sunt 5 școli, împânzite strategic , pe cartiere, număr de locuitori. Cea mai lunga distanta de la ultuima locuință, arondată școlii este undeva la 3-4 km, poate , in unele cazuri mai mult. In cele mai multe situații, unde sunt posibilități, copiii sunt duși la școală cu autoturismul personal al părinților, in alte situații sunt îngrămădiți in microbuze școlare, alții merg pe jos, unde nu au de ales.
Dar de ce nu se iau măsuri de la ,, etajul” superior? De la președintele țării în jos sa se facă salarizare, așa cum era înainte de 1989. Nu se poate că ,, președintele” unei companii să aibă un salariu de 75.000 lei, nu se poate că un ministru să aibă venit de 30.000 euro, să primească bani de chirie, deși au proprietăți în București.
Știți expresia dl Băsescu,, Aici sunt banii dumneavoastră „? Ei, am ajuns la vorba asta ,, aici sunt banii noștri, in buzunarul hoților și vânzătorilor de țară.
Deci unde directorii conduc școli cu 900-1100 de elevi, e ok, se descurcă, dar dacă se comasează 3-4 școli ca să ajungă la 500 de elevi, nu se descurcă, e prea mult. Unde e logica? Sau un director cu 200 de elevi are la fel de mult de lucru ca unul cu 900 de elevi? Sau cum? Unde e corectitudinea? Nu știu cine o făcut analiza, dar expert sigur nu e 🙃
logica este următoarea,: una ,este sa ai toți cei 1000 de elevi în aceeași curte și alta este sa ai elevii în locații situate la km distanta,întrucât elevii vor rămâne în locațiile arondate!!( in cele mai multe dintre cazuri). Daca comasezi 3-4 unități ,va trebui sa desemnezi un cadru didactic director adjunct ,dar fara remunerație,nu cred că vrea cineva,!!
Văd că directoarea noastră se descurcă cu trei structuri. Alții se descurcă cu 1500 elevi. Mulți nu pricep că această comasare se face doar la nivel administrativ. Elevii vor merge în aceleași școli/clădiri. Dacă s-ar da și un concurs „pe bune” de directori și inspectori, ar fi și mai bine, că prea mulți sunt numiți politic și lasă de dorit în ceea ce privește competențele de bază. Prea mulți nu își fac orele și sunt veșnic supliniți pro bono de celelalte cadre didactice.
Eu sunt curios pe ce criterii se va decide cine pleacă: din 2 directori, 2 secretare, 2 contabile, câteva îngrijitoare!! Cine decide echipa conducătoare? Rămâne directorul slab ce a avut norocul de un număr mare de elevi, de exemplu?
Am învățat intr-o școală cu 2000 de elevi ș in i clasa erau 36 de elevi. Trebuia sa înveți dacă doreai sa faci ceva în viata. Am ajuns sa avem licee cu 2 clase pe generație. Cat costa sa încălzești clădirea iarna ?
Atunci daca vreti comasare dna sa faca internate cu casa, masa, lectii si pedagogi. Daca f clasa are un repartitor caldura se da drumul unde este necesar.
Mai puțin decât fură proeuropenii!
Ca sa inteleg, doamna, vreti conditii la fel ca pe vremea lu’ Ceasca sau vreti evolutie?
Cu asemenea mentalitate nu evoluam im veci. Si mai lasati-o pe asta ca eram 36 si mama ce invatam….erau tone de prosti si atunci, ba se copia mai mult decat acum ca nu avea cine sa verifice.
Daca ati trait prost inseamna ca trebuie in continuare sa se traiasca prost? Mentalitate urata si periculoasa.
Ne gândim și la distantele copiilor către scoli care vor fi mărite? sau dorim creșterea abandonului școlar? A mai fost o comasare cândva ( anul 2000) între sc 8 și sc 6 în sectorul 1. Toți copiii de atunci trebuie sa facă mai mulți km pana la școală 6 în Băneasa, unde de altfel mai este și sc 7. Nu putea sa rămână sc 8 în Cartierul Vatra Noua sau sa se aducă cei din sc 6 la sc 8 , astfel ca fiecare cartier sa aibă scoala sa? Aceasta cuprindea și gradinita. Cartierul Vatra Noua a rămas astfel fără scoala și fără gradi din 2000. Copiii de gradi și primar chiar nu pot merge singuri la școală. E forțat un parinte/ bunic sa se ocupe, ca asa vrea sistemul. Nu cumva trebuie sa fie și la serviciu în același timp, eventual cu norma mărită?!
unde o fi învățat Dani cenzura?!
nu trebuie sa acceptam distrugerea invatamantului pe motiv de austeritate, in vreme ce actualii politicieni nu au fost capabili sa cheltuie banii europeni pe proiecte, sa desfiinteze intreprindrile de stat falimentare