Pentru perioada de finanţare 2014-2020 România a reuşit să contracteze mai puţin de o treime din fondurile europene disponibile pentru îmbunătăţirea Educaţiei, potrivit unei prezentări de la lansarea setului de 4 politici publice pentru acest domeniu, care a avut loc la Palatul Cotroceni. Este vorba de aproximativ 30% din cele 1,25 miliarde de euro.
În condiţiile în care România are probleme masive în Educaţie, iar nevoia de finanţare a domeniului este una dintre priorităţile pe termen scurt, mediu şi lung, suma contractată în perioada 2014-2020 este una foarte mică. Reprezentanţii Comisiei Europene au atras atenţia că suntem în ultimul an al exerciţiului financiar actual, rămânând astfel foarte puţin timp la dispoziţie pentru depunerea de proiecte şi contractarea sumelor disponibile.
Necesitatea investiţiei în Educaţie a fost invocată de toate guvernele şi de toţi politicienii, indiferent de culoarea politică. La evenimentul de la Cotroceni, premierul Ludovic Orban a menţionat de mai multe ori această nevoie de investiţii în infrastructura educaţională şi în formarea profesorilor.
30% din cele 1,25 miliarde de euro înseamnă 380 de milioane de euro. Restul sumei ar înseamna circa 870 de milioane de euro, adică 4,1 miliarde de lei, peste 10% din bugetul alocat Educaţiei pentru anul 2020. Bugetul Educaţiei reprezintă în 2020 doar 2,7% din PIB.
În prezentarea de la Cotroceni, reprezentaţii Comisie Europene au scris că măsurile actuale care folosesc fondurile europene au un impact scăzut asupra performanţelor educaţiei. Aceştia menţionează programele „Bani de liceu” şi „Şcoala pentru toţi”, precum şi „A doua şansă”.
„România are nevoie de investiții masive în proiecte și programe dedicate creșterii calității educației”, a declarat premierul Ludovic Orban. Acesta a continuat să vorbească despre ce fel de investiţii sunt necesare: „Fiecare elev are dreptul la educaţia care i se potriveşte, care răspunde nevoilor și aspirațiilor lui. Fiecare copil are dreptul la o educație de calitate fie că învață la oraș sau la sat, în școli din urbanul mare, din urbanul mic sau în școli aflate la periferie. Pentru aceasta trebuie să inițiem programe și să investim în formarea cadrelor didactice și, mai ales, să îi stimulăm pe aceea care obțin rezultate. Pentru că este mult mai greu să faci performanță în școli din mediul rural sau de la periferie, unde nu există neapărat o înclinație spre învățare și procesul educațional care să provină din familii, precum în Liceul Sf. Sava sau în alte licee de vârf.
Grija pentru profesori trebuie să fie la fel de mare ca cea pentru copiii noștri. Investim în profesori pentru că ei sunt fundamentul școlii. Iar aici vorbim despre intervenții în formarea inițială și în formarea continua și cred că este esențial să înțelegem că profesorii au nevoie de formare nu doar în disciplinele pe care le predau, ci și de formare pentru formarea de abilități socio- emoționale, astfel încât să poată răspunde cu succes diversității și nevoilor individuale ale elevilor.
Investiția în infrastructura educațională este absolut necesară. Școala cu spații deschise și prietenoase este spațiul în care profesorii dedicați sunt mentori și facilitatori pentru elevii lor. Investiția în infrastructură trebuie să însoțească măsurile care vizează creșterea calității în educație”, a mai spus Orban.
În discursul Preşedintelui Iohannis, acesta a menţiona o singură dată nevoia de investiţii: „Este esențial ca stabilirea și adoptarea priorităților pentru viitorul educației să nu rămână doar pe hârtie, iar acest lucru se poate asigura prin alinierea criteriilor de acordare a fondurilor din diferitele surse de finanțare cu rezultatele proiectului „România Educată”. Urmarea firească a acordului social trebuie să fie un angajament politic, care se măsoară și prin modul în care investim banii pentru ca fiecare copil din România să aibă acces la educație incluzivă de calitate.”
FOTO: presidency.ro
Diana Ghimiși și Mihai Peticilă
Redacția
Ramona Florea
Diana Ghimiși