Comitetul care supervizează finalizarea laserului de la Măgurele s-a reunit luni la Guvern

Comitetul Interinstituțional privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) s-a reunit luni, de la 13:00, la Guvern. La reuniune a participat și premierul Nicolae Ciucă, în calitate de coordonator, potrivit unei informări a Guvernului. Ciucă a vizitat platforma de cercetare de la Măgurele pe 13 ianuarie.

UPDATE: În cadrul întâlnirii a fost prezentată situația proiectului ELI-NP și au fost identificate soluții pentru ca acesta să fie implementat până la sfârșitul anului 2023, conform calendarului asumat.

S-a discutat, de asemenea, modul în care România se poate integra în consorțiul european Extreme Light Infrastructure-European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC), pentru atingerea obiectivului asumat de țara noastră.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai participat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Cercetării, Inovării si Digitalizării, Marcel Boloș, consilierii prezidențiali Ligia Deca și Luminița Odobescu, reprezentanți ai ministerelor Investițiilor și Proiectelor Europene, Afacerilor Externe, ai Consiliului Județean Ilfov, consilierul de stat Sorin Costreie, reprezentantul și coordonatorul României pentru proiectul ELI-NP, directorul proiectului ELI-NP, Călin Ur, directorul general al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Nicolae Mărginean, președintele Consiliului Științific IFIN-HH.

Comitetul are ca obiectiv coordonarea și monitorizarea finalizării construcției Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), conform angajamentelor luate de România, și integrarea acestuia în consorțiul european Extreme Light – Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC).

Componența Comitetului privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)

1. Prim-ministrul Guvernului României – președinte

2. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării – membru

3. Ministrul investițiilor și proiectelor europene – membru

4. Ministrul afacerilor externe – membru

5. Ministrul finanțelor – membru

6. Președintele Consiliului Județean Ilfov – membru

7. Directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) – membru (Nicolae Mărginean)

8. Consilierul prezidențial – Departamentul de Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale – membru (Ligia Deca)

9. Consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului pentru domeniile educație și cercetare, reprezentantul special al Guvernului României – membru (Sorin Costreie)

10 Directorul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) – membru (Călin Ur)

Amintim că acest Comitet a fost înființat oficial pe 31 mai 2021 de Florin Cîțu, pe vremea când era premier, pe fondul ratării intrării României în consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. În 2020, partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.

Fostul ministru al cercetării, Ciprian Teleman, declara anul trecut pentru Edupedu.ro, că „neîncrederea care s-a construit de ambele părți în ultima parte a proiectului a fost atât de mare, încât nu a putut fi recâștigată în două luni pe care le-am avut la dispoziție pentru a putea fi primiți”. Țările fondatoare ELI-ERIC au transmis pe 5 mai, într-un comunicat de presă în care se anunța aprobarea Comisiei Europene pentru acest consorțiu, că România se poate alătura ulterior.

Pe 7 martie 2019, în premieră mondială, a fost atinsă puterea de 10 PetaWatts a Laserului. Recentul laureat al premiului Nobel pentru Fizică profesorul Gerard Mourou sublinia public rolul major cu care construcția acestui sistem în România a contribuit în acordarea acestei distincții.

Directorul Institutului pe toată perioada construirii și punerii în funcțiune a Laserului, Nicolae Zamfir, a fost revocat din funcție în 2020, de către ministrul educației și cercetării la acea vreme, Monica Anisie, fiind numit un interimar – Nicolae Mărginean. Deși Tribunalul București a decis suspendarea ordinului de revocare a lui Nicolae Zamfir din funcția de director al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH), directorul interimar Nicolae Mărginean este în continuare pe post.

Responsabilitatea pentru excluderea României din ELI-ERIC, neasumată de niciun decident

Revenind la ELI-ERIC, documentele pentru înființarea noului ERIC fără România au fost depuse de către Cehia și Ungaria, în primăvara anului trecut. Pentru a putea face parte din consorțiul ERIC, România a depus în februarie 2021 un memorandum pentru a fi acceptată ca membru observator, ceea ce ar însemna că nu vom avea dreptul de vot în Adunarea Generală a ELI-ERIC. România poate să devină membru gazdă dacă reușim să negociem cu statele membre ELI-ERIC în acest sens. 

Din partea României, pentru ultimul an, șeful negocierilor pentru cel mai important centru de cercetare în fizică nucleară din sud-estul Europei a fost consilierul de stat Sorin Costreie, profesor de filosofie la Facultatea din București.

Întrebat de Edupedu.ro cine este de vină pentru neincluderea României din start în ERIC-ELI, Costreie a dat de înțeles că responsabilitatea pentru eșec ar fi pe umerii ministrului Cercetării, Ciprian Teleman. Însă, Teleman a ajuns în funcție abia în 23 decembrie 2021, iar ministerul pe care îl conduce, rupt din fostul Minister al Educației și Cercetării, a fost înființat oficial pe 1 aprilie 2021. Deci responsabilitatea a ajuns în curtea lui Teleman prea târziu pentru a fi putut lua vreo măsură, pe când Costreie este reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC din 2020.

Întrebat de Edupedu.ro cum comentează faptul că Sorin Costreie a indicat că responsabilitatea eșecului ar fi pe umerii Ministerului Cercetării, care nici nu exista ca entitate la momentul constituirii ELI-ERIC, Ciprian Teleman a spus că nu are ce comenta.