Competențele de matematică dobândite în școală, apreciate ca fiind bune de mai puțin de jumătate dintre tinerii români / Sistemul de educație, văzut ca rigid și ineficient – Barometrul tinerilor 2024

[jp_post_view]
Foto: © Dreamstime.com
Mai bine din trei sferturi din tinerii din România se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți în privința nivelului lor educație, potrivit unui sondaj realizat la comanda Ministerului Familiei. Dar în același timp mai puțin de jumătate dintre participanții la sondaj se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de veniturile pe care le obțin și doar puțin peste jumătate – de locul lor de muncă, Aproape jumătate consideră că accesul la educație este o problemă, iar sistemul educațional este perceput de majoritatea tinerilor ca fiind unul rigid și ineficient.

Același sondaj indică discrepanțe mari între percepțiile tinerilor despre competențele dobândite în școală – în cazul matematicii și al științelor, mai puțin de jumătate apreciază că au acumulat competențe bune sau foarte bune.

  • Datele reies din Barometrul tinerilor 2024 (integral aici) – un studiu comparativ 2024-2020 realizat pentru o instituție a guvernului, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, de către centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2024, iar componenta de sondaj a fost realizată pe un eșantion declarat reprezentativ la nivel național, în rândul a 1.100 de tineri cu vârste între 14-35 de ani. 

Sondajul realizat la comanda ministerului a urmărit o serie de aspecte, de la calitatea vieții la educație, muncă, participarea la viața civică și politică. Iar rezultatele marchează un nivel de optimism și mulțumire în creștere față de acum patru ori, la nivelul general.

În privința educației ca element-cheie pentru satisfacția cu viața, sondajul arată că mai bine de trei sferturi dintre respondenți se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți cu nivelul lor de educație (31% foarte mulțumiți, 48% – mulțumiți).

Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

Aprecierea față de propria educație este superioară celei privind locul de muncă sau veniturile – 58% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de locul de muncă și doar 44% de veniturile lor.

În același timp, aproape jumătate (45%, în scădere față de 54% în 2020) consideră că accesul la educație este o problemă.

În acest context, realizatorii sondajului arată că „sistemul educațional este perceput de către majoritatea tinerilor ca unul rigid și ineficient”:

  • Mai puțin de două treimi consideră că, în școală, tinerii deprind competențe sociale și civice necesare pentru a fi un cetățean activ în societate.
  • Puțin peste jumătate consideră în mare sau oarecare măsură că sistemul educațional pregătește tinerii pentru profesiile cerute pe piața muncii
  • Mai puțin de jumătate (46%) consideră n mare sau oarecare măsură că în sistemul de educație tinerii dobândesc competențele cerute de angajatori
  • Și mai puțin de o treime (33%) apreciază că sistemul educațional îi pregătește să fie capabili să dezvolte propria afacere 
Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

Același sondaj arată diferențe mari între percepțiile tinerilor cu privire la competențele-cheie dobândite: dacă larga majoritate (86%) consideră foarte bune sau bune competențele de comunicare în limba română, la fel și competențele digitale (71% bune sau foarte bune), în cazul matematicii și al competențelor de bază în științe și tehnologii doar 46% apreciază că au competențe bune sau foarte bune.

  • În cazul competențelor culturale, doar jumătate (53%) apreciază că au astfel de competențe, în timă ce numai 57% spun că au acumulat competențe bune/foarte bune de a învăța să învețe.
  • Și doar o treime (32%) apreciază că au dobândit competențe antreprenoriale bune sau foarte bune.
Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

Iar cu excepția matematicii – unde aprecierea față de propriile competențe este redusă – și a comunicării în limba română, școlii îi este atribuit un rol adesea secundar în dobândirea competențelor. Astfel, în cazul unora precum competențele antreprenoriale, culturale, sociale-civice sau de a învăța să învețe, respondenții alocă o mai mare importanță activităților extrașcolare decât școlii ca formă de învățare formală.

Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

În ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, nivelul școlii absolvite este considerat un factor important de doar 29% dintre tineri, comparativ cu 68% – pregătirea profesională și 51% – experiența profesională. Și doar 46% consideră că este important ca locul lor de muncă să fie în domeniul studiilor absolvite. 

În aceeași notă, doar aproximativ o treime (37% apreciază că un tânăr poate avea succes, astăzi, în carieră prin învățarea continuă. Pe de altă parte, întrebați ce servicii sau activități pentru tineri ar trebui să fie oferite prioritar de către autorități, cei mai mulți menționează:

  • Orientarea și consilierea în carieră (55%)
  • Cursuri de calificare, perfecționare și specializare (50%)
  • Cursuri de formare de competențe fundamentale (45%)

Photo 148265518 © KadettmannDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. hai,lăsați …se duc afara și fac fata cu brio la cerințe ba ii și depășesc pe aia…sa nu mai fim malițioși….a,da,daca vorbim de unu care nu a învățat în viața lui,e alta treabă …acum depinde pe cine întrebăm și la cine ne raportam

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Folosirea datelor științifice pentru decizii va fi considerată o competență cheie la următoarea evaluare PISA în domeniul științelor / În cazul schimbărilor climatice, cei mai mulți elevi români participanți la PISA 2018 se simțeau incapabili să facă ceva – OECD

Următoarea evaluare PISA pe teme științifice, programată în 2025, va considera cercetarea, evaluarea și folosirea informației științifice în luarea deciziilor drept o competență-cheie pentru elevi, arată directorul departamentului pentru Educație…
Vezi articolul

Șerban Iosifescu: Reforma curriculară nu începe cu planurile-cadru / Școala ar trebui să-și construiască singură disciplinele și numărul de ore, dacă are capacitatea instituțională și demonstrează că acoperă toate standardele

Școala ar trebui lăsată „să decidă și să-și construiască singură disciplinele sau trans disciplinele, inclusiv numărul de ore alocat”, dacă demonstrează că acoperă toate standardele, afirmă Șerban Iosifescu, într-o analiză…
Vezi articolul
Lazar Vlasceanu / Foto: Lucian Tudose-Agepres Foto

EXCLUSIV Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români: O cronică anticipată. Despre consecințele intenționate sau neintenționate ale Proiectului de Lege a învățământului superior „România educată“

Analiză semnată de profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români, cercetător în cadrul Catedrei de Sociologie pe care a condus-o la Universitatea din Bucureşti, cu doctoratul în…
Vezi articolul