Concursurile de directori și numirea noilor șefi la Inspectorate – lăsate în aer, fără metodologii și fără calendare clare, prin demisia ministrului Daniel David / În ianuarie expiră mandatele a 60% dintre directori

3.939 de vizualizări
Foto: © Fizkes | Dreamstime.com
Daniel David include noi conduceri „performante” în școli și licee printre potențialele realizări ale mandatului său, într-un bilanț publicat pe propriul blog, în contextul demisiei pe care și-a dat-o din funcția de ministru al Educației și Cercetării. Or, procedurile de desemnare a noilor directori și reorganizarea în inspectorate, programate să aibă loc începând cu prima parte a anului 2026, sunt lăsate în aer prin această demisie, în condițiile în care nici metodologia necesară nu este finalizată.

În bilanțul publicat cu ocazia demisiei, după un an de mandat la MEC, Daniel David notează, între altele:

„Dacă lucrurile merg normal și fiecare își face treaba în continuare, anul școlar 2026-2027 poate să fie o restartare majoră a nivelului liceal (se poate!):

  • (…) Cu un leadership performant – directori aleși prin concurs și inspectorate reorganizate (acest lucru se aplică la toate nivelurile învățământului preuniversitar).”

Și în același articol trece la „proiecte demarate” începerea discuțiilor privind „metodologia de concurs pentru directori și inspectori”:

„Proiecte demarate:

  • Inițierea discuțiilor privind metodologia de concurs pentru directori și inspectori – Jalon PNRR, inclusiv trainingul acestora. Planificarea este ca anul școlar 2026-2027 să înceapă cu aceste procese încheiate, ca un element de calitate și de definire explicită a limitei dintre educație și politic.
    • Ca noutate, pentru numirea inspectorilor generali, în 2025 s-a solicitat și un plan de management, prin prisma Programului de Guvernare.
    • Prin PNRR se desfășoară deja programe de formare pentru leadershipul educațional, în vedere creșterii gradului de profesionalizare.”

El își revendică, astfel, un rol în proceduri pe care, prin demisie, le lasă în mâna altora și care ar fi trebuit să înceapă din primele luni ale lui 2026. Dar, după cum Daniel David semnalează, nici metodologiile de concurs nu sunt gata, discuțiile pe această temă fiind doar inițiate”. În mesajul său, el propune ca termen la care noile conduceri să fie instalate începutul anului școlar 2026-2027. Și insistă pe menținerea rolului politic în inspectorate, deși Legea învățământului preuniversitar cere o reorganizare a acestor instituții, care să fie conduse de persoane numite prin concurs.

Ca ministru, Daniel David a anunțat în septembrie că începe consultări cu directorii și inspectorii școlari, atât pe tema reorganizării inspectoratelor, cât și pe cea a concursurilor pentru posturi de directori. În decembrie, metodologiile necesare în acest sens nu sunt încă puse în consultare.

Mai bine de jumătate dintre posturile de directori ajung la final la începutul anului 2026, în condițiile în care, la alegerile din 2022, organizate în 3 valuri, vasta majoritate a posturilor a fost ocupată în primele faze. Chiar și așa, numirile prin concurs nu au durat, în unele cazuri, mult timp: un an mai târziu, în martie 2023, 1761 de directori și directori adjuncți erau numiți prin detașare, de către inspectorii-politicieni

  • Potrivit secretarului de stat Sorin Ion, în ianuarie 2026 expiră mandatele a 60% dintre directorii de școli din țară. După încetarea mandatului, în absența unui concurs, directorii de școli sunt la mâna inspectorului școlar, care este numit politic și care ajunge să îi numească pe post prin detașare în interesul învățământului, pe criterii subiective, de multe ori tot politice.

Concursuri ar fi trebuit să înceapă să fie organizate și pentru inspectorii-șefi, după noua lege a învățământului preuniversitar adoptată în 2023, dar au fost amânate în condițiile în care 2024 a fost an electoral cu mai multe runde de alegeri.

În Raportul QX publicat în mai 2025, ministrul Daniel David propunea ca șefii inspectoratelor să fie oficial numiți politic, iar ceilalți inspectori să dea concurs, el apreciind că organizarea propusă în noua lege era ineficientă. Aceasta a însemnat o distanțare clară de prevederile Legii 198/2023, care cerea înlocuirea inspectoratelor cu direcții județene / direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, cu conduceri numite de ministru în urma unor concursuri. Legea 141/2025, cunoscută ca Legea Bolojan, a prorogat Art. 116 din Legea 198, ce prevede aceste schimbări, până la începutul anului școlar 2027-2028.

În cazul directorilor de școală, ministrul David a propus, în vară, ca termen pentru începerea  acestora luna decembrie 2025, însă a amânat ulterior orizontul de timp pentru „prima parte a anului viitor”, adică 2026.  

După alte tergiversări, în noiembrie a.c. Luciana Antoci, consilier pe educație al premierului Bolojan, anunța că pentru posturile de directori concursurile vor avea loc „în primăvara anului următor”:

  • „În primăvara anului următor se va desfășura concursul pentru ocuparea posturilor de director și director adjunct, posibil și pentru inspectorii școlari, iar din această perspectivă se va regândi formula de obligație de normă”, a declarat Luciana Antoci pe 24 noiembrie.

Foto: © Fizkes | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu: Inspectorii școlari acum sunt numiți într-o modalitate ipocrită, pentru că nu s-au organizat concursuri / Dela0.ro: Aproape o treime din inspectoratele școlare județene au revenit la PSD, în șase luni de alianță PSD-PNL

Inspectorii școlari “acum sunt numiți într-o modalitate ipocrită, sunt numiți pentru că nu s-au organizat concursuri”, a spus sâmbătă, într-un interviu la Digi 24, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, întrebat despre…
Vezi articolul

România, zonă albă în privința folosirii reglementate a inteligenței artificiale în școli. Raport European Schoolnet: AI este prioritate publică în 20 din 23 de sisteme educaționale europene, iar formarea profesorilor este obiectivul principal în aproape toate statele analizate

Majoritatea sistemelor educaționale europene au introdus deja reguli explicite privind utilizarea inteligenței artificiale în școli, arată un raport European Schoolnet publicat în decembrie 2025. România nu a participat la acest…
Vezi articolul

Profesorul Cătălin Stoica: Bacalaureatul nu selectează, voucherele nu salvează / Propunerile de reformă universitară rămân superficiale dacă rămân superficiale și criteriile de intrare

„Bacalaureatul românesc este un examen de recapitulare generală: română, matematică, o disciplină la alegere (…) Dacă ai evaluat un elev permanent, timp de patru ani, de ce trebuie să îl…
Vezi articolul

INFOGRAFICE Profesorii ar putea întări competențele socio-emoționale ale elevilor prin feedback, activități extracurriculare sau întărirea sentimentului de apartenență la comunitatea școlară, dar puține cadre didactice se simt pregătite pentru astfel de lucruri – studiu internațional OCDE

Feedback-ul oferit de profesori elevilor întărește competențele sociale și emoționale ale acestora, iar profesorii i-ar putea ajuta considerabil mai mult pe elevi în dobândirea unor astfel de competențe, dar, de…
Vezi articolul

Subiectele, biletele și baremele de la probele orale de Bacalaureat și de la Competențe digitale și de Limbi străine, ținute sub lacăt de ani de zile de Ministerul Educației. Instituția nu le-a publicat niciodată din 2017 cel puțin

Subiectele/biletele de la probele orale de Bacalaureat și de la Competențe digitale și de Limbi străine, cât și baremele aferente acestora nu au fost publicate de Ministerul Educației după sesiunea…
Vezi articolul

Meseria de profesor, din ce în ce mai puțin atractivă chiar și în statele europene dezvoltate. Într-o criză de profesori, în Franța Senatul a lansat un raport care analizează perspectivele europene / Printre concluzii, faptul că măririle salariale nu sunt de ajuns

În contextul în care autoritățile din Franța și-au dat seama că din ce în ce mai puțini tineri doresc să intre în învățământ, Senatul francez a publicat luna aceasta un…
Vezi articolul