Consiliul Național al Cercetării Științifice are un nou președinte: Mihaela Florea, specialistă în Chimie, vine pe postul ocupat până recent de Alexandru Babeș

[jp_post_view]
Foto: Pixabay.com
Mihaela Florea, cercetătoare în domeniul chimiei la Universitatea din București, a fost numită președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Acesta stabilește noua componență a CNCS, consiliu format acum din 23 de membri.

Mihaela Florea, președinte al comisiei de chimie a Consiliului, vine pe poziția ocupată de profesorul Alexandru Babeș, care, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției, a demisionat din funcție în mai a.c.. Babeș, cercetător și profesor de neurobiologie la universitatea din București, fusese numit președinte CNCS la începutul anului 2020, după ce mai ocupase acest post și în anii anteriori.

  • CNCS este un organism consultativ ce funcționează în prezent sub coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). Forul a fost introdus în 2011 prin legea actuală a educației, având scopul să ofere sprijin autorităților pentru coordonarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea activităților de cercetare științifică din România. Președintele și vicepreședinții, precum și ceilalți membri ai consiliului au mandat de 4 ani. Potrivit regulamentului de funcționare, CNCS trebuie să aibă 21 de membri, însă noua componență menționează 23 de membri (tot 23 de membri, reprezentând echipa de până acum, sunt listați și pe site-ul instituției).
Noua componență a Consiliului Național al Cercetării Științifice

Noua componență păstrează atât cei doi vicepreședinți de până acum, cât și pe majoritatea membrilor. Astfel:

Mihaela Florea (Universitatea din București, cercetător științific I în cadrul INCD pentru Fizica Materialelor) – Președinte (CV-ul publicat pe site-ul CNCS)

  • Costin Sorin Bîldea (Universitatea Politehnica din București) – vicepreședinte
  • Flavius Solomon (Universitatea Institutul de Istorie A.D. Xenopol Iași – vicepreședinte

Membri:

  • Nicolae Panin – INCD pentru Geologie și Geoecologie Marină 
  • Paul-Andrei Păun – Universitatea din București
  • Ileana Mândruțeanu – Institutul de Biologie și Patologie Celulară Nicolae Simionescu
  • Alexander Baumgarten – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Laurențiu Stoleriu – Universitatea Al.I. Cuza din Iași
  • Mirela Voiculescu – Universitatea Dunărea de Jos din Galați
  • Irinel Popescu – Academia Română
  • Gabriel Bădescu – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Mihai Gîrțu – Universitatea Ovidius din Constanța
  • Gabriela Râpeanu – Universitatea Dunărea de Jos din Galați
  • Antonio Marian Rădoi – INCD pentru Microtehnologie – IMT București
  • Gabriela Cârjă – Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași
  • Bogdan Ovidiu Popescu – UMF din București
  • Cosmin Chiorean – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
  • Lucian Drăguț – Universitatea de Vest din Timișoara
  • Valeriu Cristian Pârvu – Universitatea Politehnica din București
  • Dana Petcu – Universitatea Politehnica din Timișoara
  • Claudia Diana Sabău-Popa – Universitatea din Oradea
  • Bogdan Negrea – ASE București
  • Simona Mitroiu – Universitatea Al. I Cuza din Iași

Componența anterioară, aprobată în 2020 și modificată în 2021, poate fi consultată aici https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/241406.

Ordinul privind noua componență CNCS:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesori ai Facultății de Chimie de la Universitatea din București solicită Ministerului Educației să respingă noile propuneri de standarde minimale elaborate de Comisia de Chimie a CNATDCU: S-a omis componenta didactică și sunt discriminatorii prin limitarea evaluării activității la 10 ani

Profesori ai Facultății de Chimie de la Universitatea din București continuă protestul față de noile propuneri de standarde minimale elaborate de Comisia de Chimie a CNATDCU si solicită Ministerului Educației…
Vezi articolul

VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, în ziua atingerii puterii maxime de întreg sistemul de laseri: „România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”

„În momentul de față, România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”, a declarat astăzi Gerard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru Fizică 2018. Supranumit „părintele științific al laserului de…
Vezi articolul
schimbarea stilului de viață în perioada epidemiei

Daniel David critică dur proiectele “science-fiction” ale Guvernului Orban de înființare de noi institute de cercetare: Va fi o problemă mare de tot dacă aceste proiecte strategice nu vor fi distribuite echilibrat în țară

Rectorul celei mai mari universități din România, Daniel David, critică dur Guvernul Orban pentru intenția de a construi noi institute de cercetare și de a stabili noi domenii strategice. “Cu…
Vezi articolul

Derapaj în Revista Română de Statistică – Un articol semnat de un profesor de la ASE scrie despre „transhumanța” românilor care au emigrat. Transhumanța înseamnă deplasarea sezonieră a oilor, potrivit DEX

În Revista Română de Statistică, Supliment nr 1/2020, este folosit termenul de „transhumanță” pentru a descrie emigrația românilor. Articolul de cercetare cu titlul „Analiza corelaţiei dintre migraţie şi remitenţe”, semnat…
Vezi articolul