Consiliul Național al Elevilor, despre raportul QX al ministrului Daniel David: Introducerea educației hibride în mediul rural este complet ruptă de realitate / Reglementarea educației la domiciliu în „condiții excepționale” este neconstituțională

Consiliul Național al Elevilor (CNE) „își exprimă dezacordul față de o parte dintre reformele propuse în raportul QX” prezentat de ministrul Educației pe 19 mai, potrivit unui comunicat de presă. CNE califică propunerea privind educația hibridă în mediul rural drept „complet ruptă de realitate” și avertizând că reglementarea educației la domiciliu în „condiții excepționale” este neconstituțională și riscă să adâncească inechitățile și fragmentarea sistemului de învățământ.

CNE consideră că o parte dintre reformele propuse de ministrul Educației în raportul QX sunt „nefezabile și neconstituționale”.

Ideea implementării unui model de educație hibridă în zonele rurale, ca soluție pentru lipsa cadrelor didactice calificate, este deconectată de realitatea din teren, afirmă reprezentanții consiliului: „Școli cu grupuri sanitare neconforme, lipsa conexiunii la internet, absența laboratoarelor și echipamentelor digitale, precum și inexistența unui sistem eficient de transport școlar sunt probleme structurale majore ce nu pot fi trecute cu vederea (…) Fără investiții consistente în infrastructura educațională și digitală, asemenea propuneri nu pot depăși stadiul unor exerciții teoretice, complet rupte de realitățile din mediul rural”.

Totodată, Consiliul critică reluarea discuției privind legalizarea educației la domiciliu (homeschooling) în cazuri speciale, precum copiii cu dizabilități sau cei aflați în mobilitate internațională și consideră că „lipsa unui cadru de monitorizare clar, lipsa standardelor de evaluare și a unui mecanism de verificare a progresului educațional pot transforma homeschooling-ul într-un teren fertil pentru abandon educațional mascat, educație precară sau îndoctrinare”, se mai arată în documentul amintit.

Redăm integral poziția Consiliului Național al Elevilor privind reforma învățământului preuniversitar din Raportul QX:

„Consiliul Național al Elevilor își exprimă dezacordul față de o parte dintre reformele propuse de către Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. David Daniel.

Capitolul dedicat învățământului preuniversitar din Raportul QX se remarcă prin propuneri nefezabile și neconstituționale. Cu toate acestea, ne bucurăm să observăm o abordare coerentă asupra formării elevilor, precum și angajamentele asumate în direcția reducerii abandonului școlar, combaterii analfabetismului funcțional și formării competențelor necesare unei integrări în societate.

Raportul QX propune, ca soluție pentru lipsa acută de cadre didactice calificate în mediul rural, introducerea unor forme de educație hibridă – un model care presupune alternanța între predarea online și prezența fizică în campusuri școlare regionale. Intenția este nobilă: depășirea barierelor geografice și reducerea decalajelor educaționale prin utilizarea tehnologiei. Totuși, această propunere, oricât de bine intenționată și justificabilă în plan teoretic, se lovește de o realitate pe care elevii din mediul rural o trăiesc zi de zi: insuficiența infrastructurii care face aproape imposibilă aplicarea unui astfel de model. Școli cu grupuri sanitare neconforme, lipsa conexiunii la internet, absența laboratoarelor și echipamentelor digitale, precum și inexistența unui sistem eficient de transport școlar sunt probleme structurale majore ce nu pot fi trecute cu vederea. În acest context, modelul educației hibride riscă să rămână doar o proiecție idealistă, fără efect real asupra elevilor care au cea mai mare nevoie de o școală funcțională și incluzivă. Fără investiții consistente în infrastructura educațională și digitală, asemenea propuneri nu pot depăși stadiul unor exerciții teoretice, complet rupte de realitățile din mediul rural.

Raportul QX readuce în discuție o temă controversată: reglementarea educației la domiciliu (homeschooling) ca alternativă în „condiții excepționale”. Deși inițiativa pare să vizeze cazuri speciale, precum copiii cu nevoi speciale sau cei cu mobilitate internațională, Consiliul Național al Elevilor atrage atenția că această propunere ridică probleme importante legate de constituționalitate, echitate și sustenabilitate a procesului educațional. În forma actuală, Constituția României și legislația subsecventă nu prevăd și nu permit legalizarea educației la domiciliu în afara unei instituții acreditate. Introducerea unei alternative în afara cadrului școlar instituțional riscă nu doar să încalce prevederi constituționale, ci și să deschidă calea unei fragmentări periculoase a sistemului de învățământ.

În plus, lipsa unui cadru de monitorizare clar, lipsa standardelor de evaluare și a unui mecanism de verificare a progresului educațional pot transforma homeschooling-ul într-un teren fertil pentru abandon educațional mascat, educație precară sau îndoctrinare. Într-un sistem deja confruntat cu provocări privind calitatea și echitatea, legalizarea acestei forme de educație, fără garanții solide, nu ar face decât să adâncească polarizarea și să afecteze coerența curriculară la nivel național.

Raportul QX propune ca numirea inspectorilor/directorilor generali și adjuncți să fie corelată cu alinierea politică de la nivelul central al Ministerului Educației și Cercetării, ceea ce reprezintă deschiderea directă spre politizarea funcțiilor de conducere din educație. Chiar dacă în practică există deja influențe politice în selecția persoanelor din conducerea inspectoratelor/direcțiunilor, promovarea acestui mecanism duce la o direcție care afectează grav stabilitatea și integritatea actului educațional.

Într-un sistem educațional funcțional, conducerea instituțională trebuie să se bazeze pe profesionalism, continuitate și competență, nu pe apartenența la un partid politic. Mai mult decât atât, schimbările frecvente ale inspectorilor școlari în funcție de dinamica politică duc inevitabil la lipsa coerenței în implementarea politicilor educaționale la nivel județean. Inițiativele începute sunt adesea abandonate, planurile de acțiune se modifică de la un mandat la altul, iar colaborarea cu actorii educaționali locali devine fragmentată și neviabilă. Un sistem aflat în permanentă reconfigurare administrativă nu poate genera rezultate predictibile și stabile pentru elevi.

Reforma în educație trebuie să pornească de la nevoile reale ale elevilor și condițiile din școli, mai ales în mediul rural. Propunerile care ignoră aceste aspecte riscă să nu ajute cu adevărat elevii și pot crește inegalitățile. O reformă adevărată trebuie să fie bazată pe profesionalism, colaborare cu elevii și asigurarea accesului la o educație de calitate pentru toți.”

Informații de context

Raportul de diagnoză QX a fost anunțat de ministrul Educației în urmă cu cinci luni, de la începutul mandatului său după sărbătorile de iarnă 2024. Acesta a fost prezentat pe 19 mai, în ziua imediat următoare celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale 2025. Raportul poate fi consultat aici

Raportul se numește „QX” pentru că țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului, potrivit ministerului.

Ce propuneri de schimbări curriculare sunt menționate în Raportul QX:

„Învățământul obligatoriu trebuie pregătit printr-o reorganizare a educației antepreșcolare, cu un curriculum modern, asociat cu resursa umană și infrastructura de calitate. De obicei, educația antepreșcolară și educația preșcolară sunt tratate psihoeducațional și administrativ ca parte a educației timpurii (așa cum este cazul și în standardele/reperele aprobate în țară 2024). În esență, curriculumul educației timpurii trebuia să constituie prerechizitele pentru competențele de bază și cele cheie, care urmează să fie aprofundate și dezvoltate apoi în următoarele cicluri de învățământ. 

Cred însă, accentuând (1) componenta psihologică – ex. stadiul senzorio-motor (orientativ 0-2 ani) vs. stadiul preoperațional în dezvoltarea piagetiană clasică (orientativ 2-6 ani) – și (2) noua structură administrativă – educația preșcolară devine parte din învățământul obligatoriu – că, păstrându-se principiile și umbrela educației timpurii, educația preșcolară trebuie tot mai mult gândită prin similaritate și raportare la educația primară, pe care o pregătește psihoeducațional și administrativ. Raportul OECD 2025, din luna mai, va detalia astfel de reforme necesare la nivelul educației timpurii. 

Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului primar a fost în anul 2013, aici fiind necesare verificări și actualizări, unde este cazul. 

Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului gimnazial a fost în anul 2017, de aceea, și aici trebuie să se facă verificări și reactualizări, unde este cazul. 

La nivelul învățământului liceal, există o întârziere de peste două decenii, de aceea reforma aici trebuie să devină o prioritate; planurile cadru au fost deja puse în dezbatere publică, așadar, următoarele etape – programe/manuale/formarea profesorilor – pot fi implementate, astfel încât anul școlar 2026/2027 să înceapă cu o nouă paradigmă curriculară la nivel de liceu. 

În fine, trebuie formulate dezvoltările curriculare pentru educația timpurie și pentru învățământul postliceal.”

Metode de predare-învățare „dublate de noi dezvoltări tehnologice” și IA

Tot la capitolul „Reformă curriculară” sunt menționate și nevoia de utilizarea unor metode „moderne” de predare-învățare „dublate de noi dezvoltări tehnologice”. Iar raportul QX menționează că ar putea fi generalizate, „dacă se vor dovedi eficiente și sigure”, și proiecte de utilizare a IA:

• „Cadrele didactice trebuie pregătite, astfel încât să utilizeze metode moderne de predare-învățare cât mai personalizată, activate și dublate de noi dezvoltări tehnologice, care se dovedesc eficiente și sigure pentru copii (vezi și OECD, 2019; UNESCO, 2023).”
• „Am demarat deja în 2025 o serie de proiecte pilot pentru utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional, iar dacă se vor dovedi eficiente și sigure, vor fi generalizate, alături de metodele mai tradiționale de educație.”

Problema schimbărilor curriculare a fost atinsă de ministrul Daniel David și în conferința sa de presă de luni, 19 mai, când a vorbit pe larg despre schimbările prioritare așteptate la nivel de planuri-cadru la nivel de liceu, dar și despre nevoia generală de a „preda mai puțin, dar mai relevant”.

Foto: © Olga Voronishcheva | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.