Elevii din România au înregistrat, în primii doi ani de la declanșarea pandemiei Covid-19, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mult decât media pentru Europa și Asia Centrală, potrivit celor mai recente evaluări ale companiei internaționale de consultanță McKinsey cu privire la impactul pandemiei asupra educației la nivel global. România înregistrează, astfel, întârzieri mai mari decât țările din Europa de Vest și chiar decât Republica Moldova, dar similare cu cele din câteva țări central și est-europene, precum Ucraina sau Polonia, sau cu cele din mai multe țări africane.
Analiza McKinsey, publicată în aprilie și bazată pe date colectate până în ianuarie a.c., urmărește să vadă “cum a cauzat pandemia Covid-19 o criză globală în educație” pe parcursul ultimilor doi ani.
Compania estimează că închiderea școlilor și alți factori au produs pierderi și întârzieri de învățare în întreaga lume, dar diferențiat, uneori cu diferențe majore chiar și în cadrul aceleiași regiuni.
Cum se vede acest lucru din perspectiva României, conform analizei citate?
Potrivit specialiștilor McKinsey, care folosesc date agregate de UNESCO, se estimează că, în Europa și Asia Centrală, școlile au fost închise, în medie, timp de 30 de săptămâni pe parcursul unei perioade de 102 săptămâni analizate (între 16 februarie 2020-31 ianuarie 2022). Intervalul este mult mai mic decât în regiuni cu venituri medii din America Latină sau Asia de Sud, unde școlile au fost închise, în medie, timp de cel puțin 75 de săptămâni.
La nivelul regiunii Europa-Asia Centrală se înregistrază a doua cea mai lungă perioadă medie de predare față în față: 46 de săptămâni din totalul de 102 incluse în analiză (regiunea cu cea mai lungă perioadă de predare față în față – Africa Subsahariană, cu 47 de săptămâni). Tot în Europa și Asia Centrală, școlile au fost, în medie, parțial deschise timp de 16 săptămâni, iar perioada în care s-a predat exclusiv online a fost, în medie, de 13 săptămâni.
- Or, în România, conform datelor UNICEF-UNESCO de acum un an, doar în primul an de pandemie (deci fără a lua în calcul „vacanța” forțată din toamna 2021 și închiderile punctuale înregistrate la nivel local) școlile au fost închise 108 zile – mult peste media regiunii pentru întreaga perioadă de doi ani.
McKinsey estimează, în aceste condiții, că întârzierile de învățare la nivelul regiunii Europa-Asia Centrală sunt, în medie, de 3,6 luni sau 36% dintr-un an școlar. Anul școlar este calculat în analiza citată la o medie de 10 luni de școală și două luni de vacanță. România este, la acest capitol, una dintre țările cu cea mai redusă durată a anului școlar din Europa.
Dar, după cum spun analiștii McKinsey, cifrele regionale sunt departe de a spune povestea completă. La nivelul fiecărei regiuni, diferențele sunt substanțiale, lucru valabil și în cazul Europa-România.
Pe o hartă ce însoțește studiul, România este încadrată în rândul țărilor cu 4-6 luni de întârzieri de învățare estimate pentru perioada februarie 2020-ianuarie 2022.
La un nivel similar, pe harta McKinsey, se află țări precum Polonia, Ungaria, Ucraina, Kazahstan, dar și numeroase țări din nordul și centrul Africii.
Mai bine decât România se plasează țări precum Republica Moldova, Germania, Italia, Marea Britanie sau Portugalia, precum și China, SUA și Canada – cu întârzieri de învățare cauzate de Covid-19 de doar 2-4 luni. Situația este și mai bună în cazul Franței, Spaniei, Suediei sau Rusiei, unde întârzierile sunt estimate la o perioadă de până în două luni.
- România stă mai bine, în regiune, doar comparativ cu Bulgaria, Serbia și Turcia, unde întârzierile de învățare sunt estimate la 6-8 luni.
La nivel global, situația cea mai dramatică se înregistrează în țări din Asia de Sud (India, Myanmar, Indonezia), în Mexic și în majoritatea țărilor din America de Sud, sau în unele țări din Arica, unde pierderile de învățare sunt de peste 10 luni și, în unele locuri (Myanmar, Filipine, Uganda), depășesc 14 săptămâni.
Ce înseamnă întârzierile de învățare?
McKinsey arată, în studiul său, că, în lipsa unor date relevante în multe țări ale lumii, nu a putut ține cont de multiple alte efecte ale pandemiei asupra învățării, pe lângă închiderea școlii, pe lângă educație pandemia având un efect profund asupra bunăstării, situației sociale și stării emoționale a copiilor la nivel global (de la violența asupra copiilor la obezitate sau la abandonul școlar.
Dar, raportându-se doar la nivelul mai redus al învățării în ultimii doi ani, compania estimează că întârzierile sau pierderile de învățare vor determina un venit mai mic al veniturilor medii pe care se estimează că elevii de acum le vor avea în viitor, dar și o productivitate economică scăzută pentru națiunile lumii.
McKinsey apreciază că, până în 2040, impactul economic al întârzierilor de învățare cauzate de pandemie ar putea duce la pierderi anuale de 1,6 mii de miliarde de dolari la nivel global (circa 0,9% din PIB la nivel global). Pentru Europa și Asia Centrală, pierderea produsă asupra economiei, până în 2040, este de 245 miliarde de dolari.
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Analiză McKinsey: Trecerea în online și restricțiile vor avea efecte pe termen lung / “Cel mai bun scenariu” pentru școală, după șocul pandemiei, nu arată deloc bine
INTERVIU Fadia Saadah, director în cadrul Băncii Mondiale: Să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor / Criza Covid-19 din educație ar putea crește cu până la 10% rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România și să producă pierderi economice anuale de până la 1,4 miliarde de dolari
Costin Ionescu
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Adriana Vișean