Știm că fiecare copil are nevoie de o casă și o familie pentru o dezvoltare normală, dar ce se întâmplă cu copiii care sunt lipsiți de ea și în mâinile cui se află copilăria lor? Rezultatele binecunoscutului proiect de cercetare „Proiectul Daphne” au arătat că în Europa Centrală și de Est se află cel mai mare procent de copii aflați într-o formă de îngrijire alternativă (32%). În Europa de Vest, această cifră este de doar 4%. Datele indică, de asemenea, că România, Ungaria și Letonia au cel mai mare procent de copii abandonați, în timp ce Danemarca, Norvegia și Regatul Unit au cel mai mic număr de astfel de cazuri, scrie publicația croată 24 SATA, preluată de Rador.
În ceea ce privește Croația, potrivit raportului Ombudsmanului pentru copii pentru 2019, numărul total de copii și tineri aflați în case pentru copii fără îngrijire parentală adecvată și centre de servicii comunitare a fost de 808.
Cum s-a ajuns aici?
Separarea copiilor de familia biologică este măsura ultimă la care se recurge din punct de vedere juridic și se bazează cel mai adesea pe mai multe motive. Se recurge la această măsură dacă evaluarea unei situații familiale complexe și problematice este nefavorabilă și aceasta este considerată inadecvată pentru dezvoltarea și siguranța copilului.
Unele dintre motive sunt:
- relații de familie profund tulburate
- boli ale părinților
- situație materială și locativă precară
- lipsa sprijinului social.
Dar trebuie avut în vedere faptul că nu fiecare copil care ajunge într-o astfel de situație este abandonat de părinții săi biologici. Uneori este o îngrijire parentală inadecvată, pentru care copilul este luat de la casa părintească și, temporar sau permanent, este plasat într-o formă de îngrijire alternativă.
Cu toate acestea, indiferent de motive, este necesar să știm că o astfel de situație poate avea consecințe negative asupra copilului. Pentru dezvoltarea sa emoțională și socială, fiecare copil ar trebui să aibă o relație bună, de încredere și să dezvolte un atașament sigur cu cel puțin un adult. O persoană care să aibă grijă de el, să îl încurajeze și să îl ajute atunci când are cea mai mare nevoie. Dacă copilul nu simte o astfel de atenție, la o vârstă mai mare poate suferi unele dintre următoarele consecințe:
- sentimente negative: copilul se poate simți singur sau lipsit de valoare, având în vedere că nu primește atenția și îngrijirea de care are nevoie, ceea ce poate duce apoi la furie și frustrare.
- probleme de relație: deoarece un copil nu are de la cine să învețe abilitățile sociale, acest lucru îi poate afecta relațiile cu alte persoane la vârsta adultă. Absența unei figuri parentale poate provoca și o lipsă de încredere în ceilalți.
- instabilitate emoțională: lipsa încrederii în sine, nervozitatea, depresia, anxietatea și lipsa motivației sunt doar câteva dintre manifestările în care acești copii se pot regăsi.
Din fericire, unii copii nu trebuie să treacă prin astfel de situații. Conform prevederilor Legii familiei, copiii fără îngrijire parentală adecvată sunt repartizați și încredințați în grija celor care vor putea asigura copiilor condiții adecvate pentru o creștere normală. Astfel, o parte din copii merg să locuiască în SOS Satele Copiilor din zona Lekenik sau la Ladimirevci – un tip familial de îngrijire în care își găsesc un nou cămin.
Dar ceea ce distinge SOS Satele Copiilor de alte forme de îngrijire este că asistenții maternali joacă un rol major în creșterea copiilor.
Aceștia sunt oameni pregătiți din punct de vedere profesional, care oferă dragoste și siguranță copilului, astfel încât acesta să poată crește într-un mediu familial. În acest fel, pe măsură ce copiii cresc, ei au pe cineva în care se pot încrede, căreia îi spun ce îi nemulțumește, dar cu care își pot împărtăși fericirea și succesele școlare.
Dar și mămicile de la SOS câștigă o experiență neprețuită, crede Gordana Horvat (55 de ani).
”Mi-a plăcut acest tip de viață cu copiii. Suntem angajați, dar nu este doar o slujbă. Îi înveți pe copii, împărtășești cu ei atât lucruri frumoase, cât și triste. Când vezi cât de mult înseamnă pentru copii că se pot apropia de tine oricând și caută sfaturi, când vezi că acești copii pe care i-ai îngrijit ani de zile au devenit oameni muncitori și responsabili care au întemeiat familii fericite, asta te ține undeva la înălțime” – spune Gordana.
Este important să rețineți că a fi ”mamă SOS” este o ocupație pentru care persoanele sunt plătite și au, de asemenea, zile libere și vacanță. Totuși, un alt interlocutor, mama SOS Martina Vlašić (50 de ani), spune că îi iubește pe cei mici atât de mult, încât se gândește la ei chiar și în acele momente de vacanță.
„Îmi petrec vacanța cu fiul (30 de ani), fiica (28 de ani) și nepoata mea, care are un an. Dar chiar și în acele momente cu familia mă gândesc la micuții mei. Sunt atașată de ei, nu mă pot desprinde, așa că îi sun, vorbesc cu ei. Chiar dacă am plecat, știu tot ce se întâmplă. Și când mă întorc, este o bucurie care nu poate fi descrisă în cuvinte” – spune Martina și adaugă că nu știe pe cine să se îmbrățișeze și să sărute mai întâi.
Gordana și Martina au simțit chemarea acestei nobile profesii și au candidat la concursul SOS Satele Copiilor pentru copii din Croația.
Dacă după ce ați citit acest text, credeți că această ocupație este ideală pentru dvs., avem vești minunate. SOS Satele Copiilor Croația caută în prezent nu numai mămici SOS, ci și mătuși SOS, așa că, dacă vă simțiți chemați sau dacă cunoașteți pe cineva care este un candidat bun, aici puteți găsi toate informațiile despre competiție și despre ocupațiile enumerate mai sus. Citiți mai multe despre ceea ce fac mămicile SOS și despre ceea ce fac mătușile SOS în satele copiilor.
Sursa: 24 Sata / Rador
Sorin Semeniuc
Ștefan Lefter
C.I.
Mihai Peticilă