Creșterea normei didactice poate duce la supraîncărcarea profesorilor și accentuarea crizei de cadre calificate în mediul rural și în disciplinele STEM – analiza IȘE cenzurată de ministrul Educației și Cercetării / Se recomandă un sistem de recunoaștere a „muncii invizibile” și flexibilizarea cerințelor pentru formarea profesională

1.857 de vizualizări
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com
Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea la jumătate a plății cu ora pot duce la supraîncărcarea profesorilor, scăderea atractivității profesiei didactice și accentuarea deficitului de cadre calificate, mai ales în mediul rural și în disciplinele STEM, arată analiza semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației (IȘE). Recomandările se axează pe echilibrul între orele de predare și activitățile non-didactice, reducerea sarcinilor administrative, introducerea unui sistem de monitorizare a muncii suplimentare și flexibilizarea obligației profesorilor de a obține nu anumit număr de credite de dezvoltare profesională, potrivit documentului.

Răspunsul referitor la creșterea normei didactice și plata cu ora oferit de Institutul de Științe ale Educației în analiza realizată asupra măsurilor din educație luate de Guvernul Bolojan, ascuns până joi de Ministerul Educației, depășește 5 pagini, dintre care aproape 2 de bibliografie.

Mai exact, răspunsul IȘE este structurat astfel:

  • Norma didactică și plata cu ora – prevederi legislative și modificări recente
  • Date internaționale și naționale privind norma didactică și timpul alocat predării
  • Orele suplimentare
  • Efecte posibile ale creșterii normei didactice de predare-învățare-evaluare și diminuării tarifului de plată cu ora
  • Recomandări
  • Referințe bibliografice

Analiza IȘE arată că majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european, ceea ce ar putea duce la „un randament mai scăzut pentru profesori” și „poate conduce la suprasolicitare, stres, oboseală, aspecte care pot afecta starea de bine a profesorilor și calitatea activității lor didactice”.

Redăm fragmente din document:

„Majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european.”

„După un volum de 700 de ore predate într-un an, un profesor ajunge să aibă un randament mai scăzut și timp mai redus pentru pregătirea orelor și pentru feedback oferit elevilor.”

„Volumul ridicat de muncă și sarcinile administrative ale profesorilor constituie principalul factor de stres și limitează adesea timpul pentru pregătirea lecțiilor și pentru analiza datelor despre învățare.”

„Măsurile pot să adâncească penuria de profesori calificați, în special la disciplinele STEM.”

„Un număr mai mare de ore de predare poate conduce la suprasolicitare, stres, oboseală, aspecte care pot afecta starea de bine a profesorilor și calitatea activității lor didactice.”

Recomandările IȘE incluse în document:
  • Asigurarea unui echilibru predare vs. alte activități care intră în norma profesorului, pentru a limita presiunea directă a altor responsabilități și identificarea unor modalități prin care școlile pot aloca timp concret pentru activități de planificare, evaluare, sprijin suplimentar al elevilor.
  • Reducerea volumului de activități administrative care revin profesorilor, pentru diminuarea surselor de stres profesional și pentru valorificarea orelor alocate activităților non-didactice cu prioritate pentru a susține pregătirea și calitatea predării, analiza datelor privind învățarea, oferirea de feedback și suport pentru elevi.
  • Implementarea la nivelul școlii a unui sistem de recunoaștere a orelor alocate activităților non-didactice care fac parte din norma profesorului, pentru evitarea supraîncărcării birocratice, recunoașterea „muncii invizibile” și orientarea către activități de colaborare, mentorat şi formare continuă.
  • Flexibilizarea obligației cu privire la numărul de ore/credite de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, în acord cu media europeană, pentru a reduce timpul necesar a fi alocat formării continue obligatorii și formalismul care apare cu privire la participarea la cursuri.
  • Instituirea unui mecanism de monitorizare statistică privind orele suplimentare de predare, gestionat de Ministerul Educației, care să înregistreze indicatori‐cheie privind: numărul de ore plătite, distribuția pe niveluri de învățământ și discipline, costul bugetar, ponderea în salariul total și anumite efecte în plan educațional. Acest sistem ar permite factorilor de decizie să evalueze periodic impactul financiar și pedagogic al orelor suplimentare, să identifice zonele cu suprasarcină sau deficit de personal și să calibreze politicile de normare, salarizare și recrutare, pe baza unui sistem de date”.
EXTRAS DIN DOCUMENT Răspunsul Institutului de Științe ale Educației (IȘE) referitor la creșterea normei didactice și plata cu ora, conceput la solicitarea Edupedu.ro cu analiza măsurilor fiscal-bugetare în educație prevăzute de Legea Bolojan (analiză ascunsă de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David):
Informații de context

Edupedu a obținut analiza cercetătorilor asupra impactului Legii-Bolojan în educație, care a ajuns la Ministerul Educației și Cercetării semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației și a fost refuzată la publicare de ministrul Daniel David, după cum acesta a recunoscut și a relatat că datele din raport au fost manipulate, iar ministerul a remis presei 2 pagini cu fragmente editate din răspunsul de 23 de pagini formulat de cercetători la solicitarea noastră.

  • Pe 7 iulie 2025, Edupedu.ro a transmis o solicitare oficială Institutului de Științe ale Educației (IȘE), în care am cerut explicit punctul de vedere al echipei de cercetare cu privire la efectele măsurilor în educație anunțate de Guvern în așa-numita Lege Bolojan.
Despre norma didactică

Din anul școlar 2025-2026, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar vor avea incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit pachetului legislativ care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Această măsură se aplica din toamnă și până la începutul anului școlar 2029-2030.

Documentul prevede că profesorii care predau elevilor de gimnaziu și de liceu vor avea norma didactică de predare de 20 de ore, adică vor fi 2 ore în plus. De asemenea, norma didactică va crește cu 4 ore pentru profesorii cu gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat, ajungând la 18 ore.

Tot din toamnă, norma didactică crește cu două ore și pentru profesorii din învățământul special. Aceștia vor avea 18 ore pe săptămână de predare-învățare-evaluare, nu 16 ca în prezent.

Din anul școlar 2025-2026, profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori vor avea norma didactică de predare 26 de ore pe săptămână, după cum se arată în document. În prezent, norma pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori este de 24 de ore pe săptămână.

Miercuri, 2 iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că propune creșterea normei didactice pentru profesorii din învățământului preuniversitar cu 2 ore pe săptămână.

„Vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore față de ceea ce aveam azi în învățământul preuniversitar și universitar. Asta înseamnă că, din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la scoală sau în școală, în loc de 18 ore va preda 20 (n. red în mediul preuniversitar), în loc de 16 va preda 18 (în mediul universitar)”, a spus premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de miercuri în care a anunțat pachetul de măsuri fiscale.

Joi, 26 iunie, ministrul Daniel David a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că norma didactică va crește:

„Cele două probleme majore sunt: 1 – norma: în programul de guvernare este ideea că în zona preuniversitară trebuie să creștem norma; 2 – bursele atât în zona preuniversitară, cât și în zona universitară. Care vor fi deciziile finale? Nu știm încă. Adevărul este că încă discutăm. Astăzi discutăm, mâine discutăm, dar, cu siguranță, aceste două schimbări se vor face. Nu vă pot spune încă cum, în ce formă exact, dar vă pot spune principiile după care eu lucrez în aceste discuții, inclusiv cu colegii mei din guvern, cu ministrul de finanțe, cu premierul.”

Pe 23 iunie, Daniel David a anunțat, printr-un mesaj transmis cu ocazia preluării unui nou mandat de ministru al Educației și Cercetării, că va propunere ca norma didactică să poată să fie crescută cu maximum 2 ore:

  • Voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată să fie crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcție de diverse criterii (ex.: cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă etc.), pe care le voi discuta și cu partenerii de dialog social. (…)”
Citește și:
Derapaj grav la Ministerul Educației: în loc de punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației pe măsurile din Legea Bolojan, am primit un răspuns politic de la Minister. Răspunsul MEC reproduce declarații recente ale ministrului Daniel David, nu analiza cercetătorilor IȘE
EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație

Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. Cat caz pentru 2 ore in plus pentru niste adulți care vor avea 20 de ore pe săptămână ,dar la copiii de vârstă cuprinsă 6-10 ani de la învățământ primar clasa pregătitoare – clasa aIV- a care au 20 ore pe săptămână și mai au și 2 ore pe zi teme nu s a mai gândit ,deci acești sărmani elevi au 30 de ore de școală și sarcini pentru școală , nu s-a mai gândit Institutul de Științe ale Educației. Pentru elevi n a avut și nu are nimeni empatie de 35 de ani,la elevi se adaugă cu multă ușurință multe opționale ,cel putin 2 ore pe săptămână la fiecare clasă.Elevii de gimnaziu cu vârsta între 10-14 ani au 30 de ore la școală plus temele 2-3 ore zilnic,meditații 2-4 ore pe săptămână ,au în medie 50 de ore de munca săptămânal.Trist și rusine pentru profesori și specialiștii de la ISE.Haitele se apără între ele.

    1. Da, copiii au mai multe ore decât profesorii, dar așa era și în anii 60, și în anii 80, mereu. E logic și feresc. Că opționalele ar putea lipsi, la care mai adaug Săptămâna Altfel și Verde, de acord. Dar când predai 20 de ore pe săptămână, la clase de peste 30 de elevi, in care numărul copiilor cu CES creste de la an la an, e prea mult. Vă rog să încercați doar o săptămână acest lucru, să predați, apoi mai discutăm. Eu după o zi in care am 6 ore de predare, vin acasă la copiii mei, cu temele și problemele lor și sunt frână de oboseală. Mult mai ok mă simt când muncesc fizic o zi întreagă, fiindcă uzura psihică nu există.

    2. ai predat în viața ta ,macar o ora,ca să vezi cum este?? Nu profesorii sunt de vina,că elevii au atât de multe ore,nu ei stabilesc planul cadru și curriculă! Copilul are o singura preocupare : școală..orele in care cel mult asculta și efectuarea temelor! Profesorul trebuie să predea in așa fel ,încât să fie pe înțelesul elevilor( la clase paralele,modul de predare este adesea diferit și pentru asta ,te pregătești),apoi,trebuie sa elaboreze proiecte didactice,fuse de lucru, materiale ajutătoare,să corecteze teste,să întocmească rapoarte ,procese verbale ale ședințelor cu părinții,să țină ședințe cu părinții,să aibă convorbiri individuale cu aceștia face tot face sau telefonic,să participe la condițiile profesorale și ședințe de catedră,dosare de burse,completarea catalogului,încheierea situației școlare,diverse situații statistice ale clasei…etc .Ești o habarnistă clontoasa.Atat!!

  2. Câinii latră, ursul merge, vorba ceea. Astăzi pachetul 1 de măsuri fost promulgat. Protestele, discuțiile devin inutile. Cine știe că rămâne pe post să se bucure de concediu, ceilalți să își caute de lucru. Tot ce au spus angajații din învățământ a fost neinteresant. Ministerul nu a dat înapoi nici un pas, indiferent de argumente. În schimb, așteaptă ministrul să-i trimitem mailuri cu propuneri de …. de ce vrem noi, că oricum nu le citește.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani în care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, susține Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației

Într-o replică venită după pozițiile publice ale mai multor reprezentanți ai mediului universitar pedagogic la intenția de desființare a specializării de învățător din liceele pedagogice, fostul secretar de stat din…
Vezi articolul

DOCUMENTE Inspectoratul școlar Argeș cere, abia după 4 luni, Ministerului Educației să deblocheze aplicația de salarizare pentru sporul de condiții vătămătoare / Pentru profesorii și angajații din școli, potrivit unui ordin de ministru, aplicația EduSal este deblocată doar unde există sentințe

Inspectoratul Școlar Județean Argeș solicită Ministerului Educației să deblocheze aplicația de salarizare a personalului din Învățământ, pentru angajații unde există sentințe judecătorești, conform unui document consultat de Edupedu.ro. De menționat…
Vezi articolul

VIDEO Olivia Steer, contrazisă de medicul Mihai Craiu într-o dezbatere la Pro TV: Copiii alăptați la sân primesc în primele 6 luni de vreo 10 ori mai mult aluminiu din laptele matern decât ar primi din vaccinuri

Olivia Steer, una dintre cele mai vocale antivacciniste, a primit o replică puternică de la cunoscutul medic pediatru Mihai Craiu, care i-a demontat punct cu punct argumentația. Copiii “alăptați la…
Vezi articolul