Presiunea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a și învățarea mecanică ce decurge din aceasta pentru majoritatea elevilor, a fost una dintre temele atinse într-un interviu acordat Radio România Iași de Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Acesta a precizat că mulți elevi sunt în continuare formați pentru a trece un examen șablonizat, prin metode rigide și depășite. Hatu a vorbit despre metodele inductive, prin descoperire, adoptate deja de majoritatea statelor care au rezultate mai bune la testările PISA decât România.
Cristian Hatu atrage atenția că, în special la matematică, accentul pus pe obținerea unui punctaj bun la Evaluarea Națională conduce la o predare centrată pe memorare de formule, algoritmi și rezolvări de probleme tip. „Pentru mulți elevi, matematica este ca un ceai amar”, spune Hatu, explicând că în această logică elevii nu înțeleg ce stă în spatele conceptelor, ci doar aplică proceduri pentru a trece „hopul”. Fenomenul este susținut și de părinți, în opinia președintelui Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. În goana după note, părinții acceptă această formă de dresaj academic în defavoarea dezvoltării unor competențe reale. Problema, avertizează Hatu, nu este doar una de rezultate la examene, ci una de sens. Cât mai țin ei minte peste câțiva ani din ce au făcut la matematică?
„E o presiune a părinților. Noi vrem ca copilul meu să ia notă cât mai mare, așa cum se predă, asta e. Fac pregătire cu el. Vreau să fie pregătit pentru a face față la subiectele de la Evaluarea Națională. Așa cum sunt gândite ele. E o neînțelegere în privința multor părinți, pentru că pentru mulți elevi este ca un ceai amar ce se întâmplă la orele de matematică. Ei spun că ăsta ”e examen de Evaluare Națională, învăț probleme tip, cum să le rezolv și să trec de hopul ăsta”. Dar problema este în ce măsură ei își dezvoltă competențe relevante pe acest mod de predare – învățare. Și cât mai țin ei minte peste câțiva ani din ce au făcut la matematică. Adică, în abordarea aceasta, mulți elevi memorează formule, memorează definiții, memorează reguli de calcul, după aceea le reproduc, învață algoritmi de rezolvare de probleme tip și mulți nu înțeleg ce e în spatele formulelor, ce e în spatele conceptelor, ce legătură au cu viața lor de zi cu zi. Vedem și rezultatele PISA. Analfabetismul în matematică e undeva la 48-49%, la ultimele teste”, a declarat Hatu.
În contrapondere, acesta descrie metoda învățării prin investigație, aplicată deja cu succes în programele „Fizica altfel” și „Chimia altfel” și introdusă treptat în manualele și formările profesorilor. Această metodă mută accentul de la profesor ca sursă de informație la elev ca participant activ în procesul de cunoaștere. Totul pornește de la un experiment sau o provocare reală, care stimulează întrebarea, gândirea critică și descoperirea teoriei prin logică, nu prin dictare. „Elevii devin mici cercetători”, spune Hatu, subliniind că în acest mod se dezvoltă acele competențe necesare în lumea actuală: rezolvarea de probleme, adaptabilitate, gândire structurată.
Datele susțin această abordare, mai arartă Cristian Hatu, care invocă un studiu de impact realizat de CEAE în 2021–2022. Acesta arată că progresul elevilor care au învățat prin investigație este dublu față de cei care au urmat metode clasice.
Spre deosebire de fizică și chimie, unde au fost posibile intervenții clare în curriculum și metodologie, matematica se lovește de un obstacol major: Evaluarea Națională. Este examenul care trasează parcursul educațional al elevilor și, implicit, dictează cum se predă materia. E o presiune uriașă din partea părinților pentru ca elevii să învețe probleme tip, nu să înțeleagă cu adevărat conceptele, spune Hatu. În plus, există o tradiție puternică a accentului pus pe performanțele de vârf – olimpiadele – în detrimentul unei educații de masă funcționale.
„la noi e o tradiție, un mod de a înțelege lucrurile. Pentru mulți profesori sau pentru cei care, să zicem, au un cuvânt de spus în programa școlară, sunt importante rezultatele elevilor la olimpiadele internaționale de matematică, dar nu se gândesc puțin care e prețul și pentru ceilalți elevi. Este acest mod de abordare a materiei, în multe cazuri, poate formalizat, abstract, încă din gimnaziu, iar pentru unii elevi matematica e o limbă străină. Ne-au mai spus unii profesori de Fizică, de Chimie, că ” să știți că nu va fi ușor, nu va fi la fel de ușor cu profesorii de matematică”, a declarat Cristian Hatu.
Hatu precizează că CEAE derulează din acest an școlar proiectul „Matematica altfel” care până în 2026 încearcă să piloteze unități de învățare alternative, să formeze profesori și să producă dovezi concrete că și în matematică se poate preda prin investigație. „Deja există deschidere din partea unor cadre didactice, deși reticența este încă mare”, precizează Hatu. În opinia lui, este esențial ca România să facă, la scară sistemică, trecerea de la metode deductive la cele inductive, așa cum au făcut deja țările cu sisteme performante de educație.
Comisia Europeană recomandă această schimbare încă din 2007. În România, în lipsa unei astfel de reforme reale, analfabetismul științific – și în special cel matematic – rămâne la cote alarmante. Aproape 50% dintre elevi nu reușesc să aplice concepte matematice în contexte concrete.
La final, Hatu le adresează profesorilor o întrebare directă. În ce măsură elevii pe care îi aveți mai sunt atenți la ore? Răspunsul sincer ar putea fi un bun început pentru o schimbare necesară, spune el. Metodele alternative nu doar cresc performanțele elevilor, dar readuc sensul și motivația în școală – atât pentru elevi, cât și pentru profesorii lor.
Cristian Hatu este fondator și președinte al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, o asociație neguvernamentală care a introdus în România, încă din 2015, conceptul de analfabetism funcțional, prin studiul pe baza rezultatelor PISA realizat atunci și pus pe masa autorităților. Cu o pregătire interdisciplinară în geofizică și filozofie, el și-a început cariera în cercetare științifică, ocupând inclusiv funcția de director al Observatorului Geofizic al României. Ulterior, s-a specializat în filozofia științei, obținând un doctorat în 2005, și a predat la Facultatea de Filozofie din București până în 2009. Dincolo de activitatea academică, Hatu s-a implicat activ în reforma educației din România, concentrându-se pe metode moderne de predare. A inițiat în 2011 programul „Fizica altfel”, iar în 2017 „Chimia antfel” – două proiecte care au contribuit semnificativ la schimbarea modului de predare în multe școli, la orele de științe, pentru că pun accent pe învățarea prin investigație.
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
Ramona Florea