Acreditarea ca școală internațională Cambridge a unei școli de stat / Steluța Ștefănescu, Country Manager în România, despre formarea profesorilor: Vrem să vedem dacă profesorul, dincolo de a cunoaște materia foarte bine, are și cunoștințele de limba engleză, are și metodica pe care o folosește la clasă deschisă către modern și către această învățare activă, centrată pe elev

Școlile de stat din România pot de anul acesta să aplice pentru a preda și pe programele din curriculumul britanic conceput de Cambridge University, pe lângă curriculumul românesc. Cambridge International Education a intrat în prima școală de stat românească unde, cu acceptul Ministerului Educației din România, profesorii vor fi formați și pe programele internaționale, iar absolvenții de liceu vor susține și Bacalaureatul românesc, și testările internaționale, a declarat pentru Edupedu.ro Steluța Ștefănescu, Country Manager în România pentru Cambridge International Education. Aceasta a anunțat că Grupul de educație internațională a decis să aplice și în România modelul de taxare aplicat școlilor publice din alte state europene, cu acceptul ministerelor de resort.

În prezent, sunt 26 de școli private în România care au adoptat această programă britanică, iar Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov este prima școală de stat și a 27-a din România aprobată ca Școală Internațională Cambridge. „Fiind vorba despre Minister, ne-am gândit că este poate mai complex sau poate o provocare să introducem un curriculum internațional într-o școală de stat. Însă dorința a venit din partea Colegiului Șaguna care a avut această orientare către curriculumul internațional și pornind de la aceste discuții am găsit și deschiderea la Minister”, a precizat Steluța Ștefănescu.


Aceasta a adăugat că se așteaptă ca, „pornind de aici, să avem și alte școli care își doresc această implementare de curriculum internațional, ca un plus, ca o complementaritate la curriculumul național, în niciun caz ca o înlocuire”.

Grupul de educație internațională a decis să aplice și în România modelul de taxare aplicat școlilor publice din alte state europene, și anume o reducere cu 80% a taxei de accesare a curriculumului pentru școlile de stat. „Dacă vorbim de cifre, putem discuta deschis, un liceu precum Șaguna plătește aproximativ 1.500 de lire pe an, pe școală. O taxa fixă, care nu diferă în funcție de numărul de elevi sau de alți factori. Este o taxă anuală prin care ei au acces la tot curriculumul pe tot liceul. Vorbim de două programe foarte mari, Cambridge IGCSE și Cambridge International AS & A Level, vorbim de mai mult de 50 de materii și de tot suportul acesta academic”, a explicat consultantul educațional în România al grupului internațional.

Potrivit acesteia, modelul acesta este unul „care se practică foarte mult în alte țări din Europa. În Italia sunt sute de școli împreună cu Ministerul care accesează acest program și atunci ne-am gândit ca și România să aibă beneficii să implementăm. Italia, Spania sunt țări care implementează deja, în foarte multe școli de stat”.

Acreditarea și formarea profesorilor pentru a preda astfel pot fi obținute și de școli de la sat, în România, dacă există deschiderea comunității locale, spune Steluța Ștefănescu. „Dacă vorbim de clase pregătitoare, învățământul primar și gimnazial, atunci costurile vor fi mult mai mici. Noi raportăm acești 80% din taxa de liceu, iar cea mai mare taxă de program este de 7.500 de lire la liceu, însă pentru ciclurile anterioare vorbim de aproximativ 3.000 de lire din care, dacă scădem 80%, atunci costurile vor fi mult, mult mai mici. Avem program în plus și pentru grădiniță. Este un program lansat acum 2 ani, Cambridge Early Years, unde oferim iarăși un suport excepțional grădinițelor. Deci putem porni chiar și mai devreme dacă este cazul și unde ar ajuta, astfel încât ei la clasa pregătitoare să fie deja formați”, spune Country Managerul pe România.

Profesorii au un pachet de resurse la dispoziție „iar manualul în sine – care de cele mai multe ori este digital – permite foarte mult diferențierea la clasă, pe nivel. Sunt anumite beneficii în plus față de un manual clasic, plus cursul de formare în sine. Acesta poate fi atât pentru cei care sunt la început de drum, cât și pentru după un an, când îi putem „reforma”, iar apoi, după câțiva ani de predare, mergem din nou către dumnealor prin training. Este acel Lifelong learning pe care îl promovăm și prin care ne asigurăm că profesorul pornește cum trebuie la clasă și că apoi, pe parcurs, își menține standardul și nivelul, cu tot suportul din partea noastră. Este un proces pe care ni-l asumăm, de parcurs”, a explicat Steluța Ștefănescu.

Aceasta a precizat că „pentru examenele internaționale, este o taxă pe care [părinții] ei trebuie să o achite, când ajung la certificarea finală. Dar este singura taxă pe care un părinte ar trebui să o suporte, inclusiv în școlile de stat. Sperăm că acelea sunt singurul cost”.

Declarațiile integrale acordate de către Steluța Ștefănescu, Country Manager în România pentru Cambridge International Education:

Rep: Ce înseamnă faptul că o școală este aprobată ca Școală Internațională Cambridge?
Steluța Ștefănescu, Country Manager în România pentru Cambridge International Education: Înseamnă că ei au acordul nostru, în urma unui proces de aprobare, să implementeze, să adopte programele din curriculumul britanic, conceput de Cambridge University. Ei trec printr-un proces de aprobare foarte riguros, care are câteva etape, și dacă îndeplinesc toate aceste condiții atunci pot avea acces la acest curriculum, la tot ce înseamnă materiale de pregătire, ghiduri pentru profesori, pregătirea profesională, tot ce înseamnă resurse la materiile pe care ei le le doresc. Dar asta vine în urmă unui proces în care ne asigurăm că ei îndeplinesc condițiile.

Rep: Condițiile acestea sunt birocratice sau sunt condiții care privesc formarea profesorilor?
Steluța Ștefănescu: Avem câteva criterii de calitate, standarde pe care le urmărim. Ele se referă la un pachet întreg, pornind de la calitatea actului educațional; intrăm la clasă, intrăm la oră, vedem cum se predă, vedem relația dintre profesori și elevi, materialele după care lucrează și metodele prin care abordează procesul educațional. Deci vedem calitatea actului educațional, dar analizăm și dacă conducerea școlii are experiența necesară, pentru că trebuie să aibă o abordare foarte bună în ceea ce privește pregătirea profesorilor. 

Ne uităm și la management, la predarea în clase, dar ne uităm și fizic la dotările școlii, în sensul de a avea spațiile potrivite pentru predare, dar și laboratoarele care trebuie să întâlnească anumite condiții, spații de depozitare a materialelor de examen, să fie foarte securizate, misiunea școlii și viziunea să fie orientate către deschidere și modernitate.

Cumva este un cumul de mai multe condiții, plus partea legală, școala să fie recunoscută de către Minister, să aibă toate procedurile la zi, să aplice foarte bine procedurile și toate politicile școlii, să aibă un plan managerial foarte bun, ne uităm la rezultatele elevilor pe parcurs și vedem dacă profesorii sunt suficient de calificați pentru a preda aceste materii, dacă au cunoștințele de limbă engleză, pentru că totul se predă în engleză. Ne uităm la CV-urile profesorilor, dacă sunt potrivite pentru a preda materiile pe care ei ne declară că și le doresc, iar asta vedem în vizita pe care o facem acolo, vizita de aprobare, plus partea aceea în care studiem documentele, politicile lor, misiunea și viziunea. Deci este un proces destul de complex, dar sunt școli care întrunesc cu brio condițiile, iar Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov este absolut la nivel de excelență, ne-a demonstrat în acest proces.

Rep: La ce materii intrați la clasă alături de elevi și profesori pentru a vedea cum au loc orele, în școala care aplică pentru a obține acreditarea aceasta?
Steluța Ștefănescu: De obicei, în comun acord cu școala, alegem o oră oarecare. Intrăm și la ora de engleză, dar și la alte materii, preferăm de obicei materii predate în limba engleză pentru a vedea modul de comunicare și dacă nivelul elevilor este suficient de bun pentru a urmări orele în engleză, dar poate fi într-adevăr orice materie. Colegiul Șaguna are și clase de bilingv unde se predau mai multe materii în limba engleză deja – istorie, geografie, drepturile omului – și atunci am ales aceste discipline pentru a vedea și nivelul de engleză al copiilor.

Rep: Colegiul Șaguna a primit aprobare pentru nivelul de liceu, pentru ciclul gimnazial sau pentru ambele?

Steluța Ștefănescu: Ei și-au dorit să meargă pe nivelul de liceu, pentru că doresc să le ofere elevilor de Bacalaureat o alternativă, pe lângă ceea ce oferă deja. E o opțiune alternativă pentru copiii lor care vor să meargă fie în afara țării, fie să rămână în România dar să mai aibă încă o opțiune de studiu pe lângă Bacalaureatul național. Sigur că următorii pași ar fi să mergem și către gimnaziu, însă nu am ajuns la acel nivel. Am preferat să ne uităm la clasele de bilingv din liceu, acolo unde deja limba engleză este foarte bine predată și elevii au cunoștințe foarte bune.


Rep: Ce înseamnă să mai aibă o opțiune de studiu, pe lângă Bacalaureat?
Steluța Ștefănescu: Această programă nu înlocuiește programa națională. Bacalaureatul național rămâne obligatoriu, ceea ce este și firesc, însă elevii pot opta pentru încă o diplomă în plus, care le oferă anumite avantaje. Deci ei vor merge și la cel românesc, dar – în măsura în care își doresc și în măsura în care li se oferă ca posibilități de discipline – vor susține și aceste calificări tocmai pentru a avea oportunități în plus, mai multe șanse la admiterea în afara țării și sunt multe avantaje.

Este un cumul de beneficii și de oportunități în plus pe care și le creează astfel. Dacă pornim cu diploma, ei deja au o diplomă prestigioasă recunoscută peste tot în lume, astfel încât universățile prestigioase pe care le știm din afara țării oferă un plus candidaților care vin cu Cambridge A Levels, ei apreciază acești foști elevi pentru cunoștințele pe care le au. Această recunoaștere internațională vine pe baza unor cunoștințe pe care elevii le acumulează și le demonstrează trecând prin acest examen. Dar, dincolo de această recunoaștere internațională a diplomei în sine, ne întoarcem un pic în timp și vedem ce înseamnă să parcurgă acest program și să treacă acest examen, să obțină această diplomă: vorbim de o calitate înaltă de educație, vorbim de o abordare modernă a materiei, de cunoștințe și anumite abilități pe care aici le dezvoltă, care sunt foarte apreciate de către universități. Vorbim despre acele abilități precum gândirea critică, studiul independent, cercetarea independentă, lucrul în echipă, rezolvarea de probleme. Aceste abilități pe care le dezvoltă predarea în sine în acest program, abordarea modernă, faptul că elevii sunt activ implicați în procesul de învățare, cumva fără să facem comparație cu sistemele de învățământ naționale, reprezintă un plus în multe țări, inclusiv în țara noastră. Elevii fac parte din acest proces, învață prin descoperire, sunt foarte curioși, nu învață doar memorând, ci învață descoperind, au foarte multă independență în gândire, gândirea aceasta critică pe care le-o dezvoltă programa sine. Și sunt abilități de viață le spunem noi, îi pregătim pentru viață pentru că programa este foarte aplicată, avem acea abordare de predare a materiei cu foarte multă aplicare practică. Și atunci universitățile apreciază aceste calități pe care deja le văd la elevii care au studiat în acest sistem.

Plus că profesorii sunt foarte bine pregătiți. Sigur că aici le oferim programa de pregătire, le oferim cursuri astfel încât ei să predea cu o abordare modernă, care să implice elevul în mod activ, iar copilul să nu fie acel factor pasiv care primește informația.

Rep: Spuneați că verificați CV-urile profesorilor. Atunci când vorbim despre școlile de stat, estimați că pot exista profesori ale căror CV-uri, deși au trecut prin verificarea Ministerului, nu îndeplinesc cerințele Cambridge International Education?

Steluța Ștefănescu: Da, le verificăm doar pe ale celor care vor fi implicați în predarea acestor materii în mod specific, dar ne uităm dincolo de calificările din sistemul național pe care, știind că deja sunt în sistem, le au clar. Ne uităm la abilitățile de limba engleză foarte mult, asta vedem și la clasă când predau acești profesori, iar în discuțiile cu management-ul școlii ne asigurăm că există aceste cadre didactice care pot preda materia aceea la nivel înalt, inclusiv în limba engleză. Noi oferim formarea, dar vrem să vedem dacă profesorul, dincolo de a cunoaște materia foarte bine, fiind calificat în predarea acelei descipline, are și cunoștințele de limba engleză, are și metodica pe care o folosește la clasă deschisă către modern și către această învățare activă, centrată pe elev. Dacă vedem aceste lucruri deja în ora deschisă, atunci putem să ne asigurăm că noi formăm mai departe acele cadre didactice în implementarea materiei așa cum ne dorim noi, cu obiectivele de învățare și cu abordarea pe care o promovăm și pe care o încurajăm.


Rep: Care sunt materiile ai căror profesori fac obiectul acestei verificări?
Steluța Ștefănescu: Fiecare școală are flexibilitatea de a alege disciplinele pe care dorește să le implementeze în acest sistem. Școala Șaguna este destul de mult orientată către științe și atunci ei doresc matematică, fizică în mod special, pe lângă limba engleză. Dar sunt școli care optează pentru alte discipline, căci avem discipline grupate pe diverse filiere.

Rep: Elevii din astfel de licee vor susține la clasele a XI-a și a XII-a toate acele testări din prevăzute de curriculumul britanic Cambridge, precum și Bacalaureatul românesc?
Steluța Ștefănescu: Da. Ei vor merge la aceste examene, pe care le vor susține chiar în școală, pentru că școala este deja aprobată să fie și locație de examen. Tocmai de aceea ne uităm și la partea aceasta de facilități. Sesiunile sunt undeva în luna mai-iunie și importat de menționat este că Bacalaureatul românesc rămâne obligatoriu. Dar și sesiunile de examene pe sistemul britanic sunt așa cum sunt organizate la școlile internaționale din toată lumea, sunt în același timp, fiind standardizate.

Rep: Testările internaționale sunt plătite de părinții elevilor?
Steluța Ștefănescu: Pentru examenele internaționale, este o taxă pe care ei trebuie să o achite, când ajung la certificarea finală. Dar este singura taxă pe care un părinte ar trebui să o suporte, inclusiv în școlile de stat. Sperăm că acelea sunt singurul cost.

Rep: Pe lângă formarea profesorilor, școala primește și manuale sau ce înseamnă concret acreditarea?

Steluța Ștefănescu: Școala primește un pachet de resurse, primește acces către o platformă unde se află curriculumul în sine, cu planificări, foarte multe resurse de predare, ghid pentru profesori, suport pentru profesori și, desigur, recomandarea de manuale. Este o recomandare pe care o facem școlilor pentru a merge mână în mână cu materia și pe care, de altfel, profesorii vor fi instruiți să le acceseze pentru a înțelege modul în care abordăm materia. Deci ei vor avea practic la clasă tot pachetul, tot suportul și resursa scrisă, iar manualul în sine – care de cele mai multe ori este digital – permite foarte mult diferențierea la clasă, pe nivel. Sunt anumite beneficii în plus față de un manual clasic, plus cursul de formare în sine. Acesta poate fi atât pentru cei care sunt la început de drum, cât și pentru după un an, când îi putem „reforma”, iar apoi, după câțiva ani de predare, mergem din nou către dumnealor prin training. Este acel Lifelong learning pe care îl promovăm și prin care ne asigurăm că profesorul pornește cum trebuie la clasă și că apoi, pe parcurs, își menține standardul și nivelul, cu tot suportul din partea noastră. Este un proces pe care ni-l asumăm, de parcurs.

Monitorizăm și suntem foarte multe orientați către sprijin, dincolo de inspecții ne uităm să vedem unde putem îmbunătăți, dacă este cazul, cum putem ajuta o școală. Dacă este vorba de nevoie, suntem acolo.

Rep: Câte școli private aveți acum recunoscute pe sistemul Cambridge International Education în România? Și de ce avem acum prima școală de stat din sistem, ce este diferit între școlile de stat din România și școlile particulare din România, din perspectiva acreditării Cambridge International? 

Steluța Ștefănescu: În momentul de față sunt 26 de școli private în România care au adoptat această programă britanică, iar Șaguna este a 27-a, fiind prima de stat. Fiind vorba despre Minister, ne-am gândit că este poate mai complex sau poate o provocare să introducem un curriculum internațional într-o școală de stat. Însă dorința a venit din partea Colegiului Șaguna care a avut această orientare către curriculumul internațional și, pornind de la aceste discuții, am găsit și deschiderea la Minister, care acum are această deschidere pe care anterior poate că nu am fost noi foarte încrezători că o vom găsi.

Însă deschiderea a venit acum dintr-un cumul de factori și atunci ne așteptăm ca pe parcurs, pornind de aici, să avem și alte școli care își doresc această implementare de curriculum internațional, ca un plus, ca o complementaritate la curriculumul național, în niciun caz ca o înlocuire.

Rep: Cât a durat acreditarea, din momentul în care colegiul a venit către dumneavoastră și până la primirea aprobării din partea dumneavoastră și a Ministerului Educației?

Steluța Ștefănescu: Discuțiile au început cu aproximativ un an în urmă, pentru că noi avem o întâlnire anuală a directorilor de școli internaționale, la care a participat cineva din echipa de la Șaguna, având în vedere că ei aveau această dorință. Apoi am început pas cu pas procesul de aprobare, am trecut prin vizită și apoi următorii pași au fost mai mult administrativi. Aș spune că a durat poate un pic mai puțin de un an școlar. Depinde foarte mult de școală, de intențiile lor, de modul în care sunt dispuși să parcurgă acele documente și pașii.

Rep: Financiar, care este investiția pe care o face școala și cum s-a întâmplat în cazul ăsta, primul în care avem o școală de stat?

Steluța Ștefănescu: Mă bucur că am ajuns și aici, pentru că eu am bucuria să spun, fiind reprezentant pe România, că pentru România, în mod specific la discuțiile interne ale noastre, am decis o reducere cu 80% a taxei de accesare a curriculumului – deci taxe de program pentru școlile de stat. Școlile private plătesc taxa întreagă, iar aici plătesc mult, mult mai puțin, tocmai pentru a încuraja această adaptare, pentru beneficiile ei, desigur.

Dacă vorbim de cifre, putem discuta deschis, un liceu precum Șaguna plătește aproximativ 1.500 de lire pe an, pe școală. O taxa fixă, care nu diferă în funcție de numărul de elevi sau de alți factori. Este o taxă anuală prin care ei au acces la tot curriculumul pe tot liceul. Vorbim de două programe foarte mari, Cambridge IGCSE și Cambridge International AS & A Level, vorbim de mai mult de 50 de materii și de tot suportul acesta academic. O taxă mai degrabă simbolică, aș spune eu, tocmai pentru a ne arăta sprijinul către aceste școli. Este un model care se practică foarte mult în alte țări din Europa. În Italia sunt sute de școli care, împreună cu Ministerul de resort, accesează acest program și atunci ne-am gândit ca și România să aibă beneficii. Italia este una dintre țările care implementează deja, în foarte multe școli de stat. Și în țări precum Olanda, Germania, Norvegia, Suedia, Belgia, programele internaționale sunt adopate în școli de stat.

Rep: Deci este vorba despre școli de stat, pe model similar celui pe care îl aplicați acum în România?

Steluța Ștefănescu: Absolut. Vorbim de sute, dacă nu chiar mii de școli în anumite țări din Europa, care ne-au inspirat foarte tare. Deschiderea este foarte mare și acolo vorbim la fel de o reducere semnificativă de taxe, de aceeași reducere. Atunci ne-am gândit că și pentru România s-ar putea implementa această reducere, astfel încât costurile să nu fie o problemă pentru școli. Sigur că școlile pot obține această taxă din sponsorizări sau asociațiile de părinți se ocupă de asta.

Rep: Costul se va răsfrânge asupra elevilor?
Steluța Ștefănescu: Noi spunem că nu, asta a fost intenția deciziei de a micșora atât de mult taxa. Este o micșorare aplicată astfel încât părinții să nu fie nevoiți să suporte această taxă, considerând noi că e o taxă care poate fi susținută de școală prin diverse surse de finanțări sau sponsorizări.

Rep: În taxa de 1.500 de lire intră și formarea profesorilor?
Steluța Ștefănescu: Intră anumite formări gratuite pentru profesori, webinarii gratuite de formare, în schimb există și formare profesională contra cost, care este optională. Deci există programe pe care școala le poate accesa cu un cost suplimentar, în schimb oferim și programe gratuite atât pentru utilizarea unui manual, cât și pentru predarea în sine.

Manualul are taxă suplimentară de achiziție, dar nu obligăm școlile să ia anumite manuale, așa cum nu îi obligăm să meargă pe o anumită formare. Dar avem materiale de predare gratuite, la fel ca în zona formării.

Rep: O școală din mediul rural din România, vorbesc despre ruralul cu posibilități financiare reduse, ar putea în mod realist să fie vreodată acreditată ca Școală Internațională Cambridge?

Steluța Ștefănescu: Este ceva la care m-am gândit și eu, personal, fiind din România și știind realitățile din țară. Eu aș spune că da. Poate părea un ideal, dar atâta timp cât o școală are managementul deschis la îmbunătățire, se poate. Sunt manageri școlari în zonele rurale care sunt foarte buni, care atrag foarte multe fonduri, care au investiții, care țin foarte mult la ceea ce fac și care aduc multe plusuri. Dacă avem un management școlar, un director care investește în profesori, chiar dacă la început poate că nu are baza de cadre didactice, dar dacă poate investi și are viziune, eu zic că și acolo putem lucra. Depinde foarte mult de direcțiunea școlii, care trebuie să fie deschisă către așa ceva și dispusă să muncească, pentru că noi putem investi în acești profesori, îi putem forma chiar și la nivelul de engleză.

Avem departamentul de predare și de învățare a limbii engleze, deci putem lucra chiar și la nivelul de engleză. Și până la urmă, dacă vorbim de nivelurile gimnaziu sau școală primară, acolo nivelul de engleză cerut pentru predare nu este cel mai ridicat. Deci sunt oportunități, suntem flexibili și oferim foarte multe pentru a ajuta școala. Trebuie doar să avem deschiderea din partea școlii și să vedem că există dorința; de acolo, noi putem oferi sprijin. Știm că este greu, dar este realist posibil.

Rep: Deci o primărie de sat care vrea să reverseze trendul demografic, cu un primar care este dispus să ofere școlii toate spațiile de care are nevoie – și pentru că vorbim de sate în proces de depopulare, atunci știm că există cămine culturale și alte spații locale nefolosite -, un primar care caută susținere financiară pentru taxa pe an, pentru ca școala să intre într-un program acreditat Cambridge, poate în mod real să acceseze acest program și formarea profesorilor, începând de la clasa pregătitoare, cu un orizont de creștere către gimnaziu? O astfel de investiție poate să reverseze trendul negativ demografic rural?

Steluța Ștefănescu: Da, ați zis foarte bine. Este un mare DA aici. Și aș vrea să adaug că dacă vorbim de clase pregătitoare, învățământul primar și gimnazial, atunci costurile vor fi mult mai mici. Noi raportăm acești 80% din taxa de liceu, iar cea mai mare taxă de program este de 7.500 de lire la liceu, însă pentru ciclurile anterioare vorbim de 3.000 de lire din care, dacă scădem 80%, atunci costurile vor fi mult, mult mai mici. Avem program în plus și pentru grădiniță. Este un program lansat acum 2 ani, Cambridge Early Years, unde oferim iarăși un suport excepțional grădinițelor. Deci putem porni chiar și mai devreme dacă este cazul și unde ar ajuta, astfel încât ei la clasa pregătitoare să fie deja formați. Deci putem porni cât de devreme posibil, de la 3 ani, sau de la clasa pregătitoare, la 6 ani, și mergem pas cu pas până la liceu. Este cumva și traseul cel mai dorit, pentru că, atunci când formăm noi bazele și clădim fundația, totul merge mai bine. Costurile ar fi absolut minime, simbolice dacă vorbim de nivelurile anterioare liceului. Dar într-adevăr vrem să vedem acolo deschidere din partea comunității locale, a școlii, a direcțiunii școlii și desigur din partea autorităților locale, unde de cele mai multe ori chiar chiar am văzut că se poate. Sunt optimistă, văzând unele comunități care investesc în așa ceva în educație.

Rep: În formarea profesorilor care intră în program, din experiența de până acum în România, ce anume atrage cea mai mare schimbare în practica pedagogică: formarea profesorilor după curriculumul britanic Cambridge sau formarea în înțelegerea și aplicarea manualelor?

Steluța Ștefănescu: Din ce am văzut și am discutat cu profesorii, în primul rând îi atrage accesarea acestor manuale, care sunt explicate pas cu pas, faptul că ei au nevoie doar de acest ghid și de manual, plus de cursul de formare pe care noi îl oferim astfel încât să fie totul foarte clar pentru ei și ușor de urmărit abordarea la clasă, doar urmărind resursele noastre și trecând prin formarea noastră. Ei apreciază foarte mult claritatea, faptul că își pot schimba abordarea la clasă și modul de predare, care devine foarte atractiv pentru elevi.

Observăm și că ceea ce apreciază foarte mult este schimbarea atitudinii elevilor, care devin parteneri, ca atitudine față de învățare. Ne spun că văd atitudinea pozitivă, că vin curioși, că devin implicați în învățare și folosesc foarte mult gândirea în a găsi soluții, în a argumenta, în descoperirea aceasta, în învățarea din curiozitate și prin implicarea lor în mod direct. Contează faptul că se centrează foarte bine pe nevoile elevului, faptul că se diferențiază actul didactic și elevii învață din plăcere, conform intereselor și nevoilor lor.

Să nu uităm că, la nivel de liceu, elevii își aleg disciplinele pentru ultimii 2 ani, la clasele a XI-a și a XII-a. Își aleg deci în ultimii 2 ani de studiu doar acele materii pentru Bacalaureat și este foarte motivant să studieze doar ce-și aleg ei pe mai departe, conform planurilor lor de studii universitare și de interese și nevoi. Ei de obicei merg pe patru materii, pentru că la admitere în afara țării de obicei se cer trei și atunci, pentru a avea cea mai bună combinație și șanse mai mari, pentru siguranță, își aleg patru materii pe care le studiază timp de 2 ani de zile, din clasa a XI-a.

Rep: Liceenii pot face efortul acesta de a învăța și de a susține și bacalaureatul britanic, și bacalaureatul românesc? Sunt curriculumuri diferite, iar pe cel românesc trebuie să studieze toate materiile în ultimii 2 ani de școală. 

Steluța Ștefănescu: Da, va fi în mod evident un efort în plus pe care îl fac ei, dar noi mergem pe principiul că sunt lucruri care coincid într-o anumită măsură, iar ce nu coincide va fi pregătit separat. Dar într-adevăr trebuie nivelul acela de engleză corespunzător dacă vorbim de liceu în mod special. Pentru bacalaureat va fi un efort în plus, dar, pentru beneficiile de care spuneam, cu siguranță ei vor fi motivați, pentru că va fi alegerea lor să facă acest lucru. În acest moment se merge pe ambele variante, sper ca pe viitor să găsim o cale, dar asta este o altă discuție, respectiv să avem două linii separate într-o școală, așa cum au școlile private, unde linia internațională este separată de cea națională. Sunt foarte multe școli care le fac pe amândouă, dar în mod separat, astfel încât elevii să susțină doar o serie de examene, fie cele naționale, fie cele internaționale. Dacă vom avea deschidere pe viitor în școlile de stat din România, modelul de urmat ar fi cel pe care-l aplică școlile private în acest moment.

Rep: Din cele 26 de școli private acreditate Cambridge International până acum în România, există vreuna în care elevii dau, ca la Șaguna, și Bacalaureatul românesc, și testele Cambridge?
Steluța Ștefănescu: La nivel de bacalaureat, nu; acolo se merge fie pe linia națională cu bacalaureatul românesc, fie pe cea pe cea britanică. În schimb, la nivelurile anterioare, de exemplu la final de gimnaziu, așa cum este evaluarea națională, avem și noi un examen, iar copiii pot merge într-adevăr pe ambele linii, astfel încât să le susțină pe amândouă. Dar la liceu deja să separă liniile, pentru că elevii vor să-și aleagă o singură cale și să se pregătească pe acel curriculum. Dar Colegiul Șaguna este în acest moment, așa cum spuneam, prima școală de stat din România și se merge în mod obligatoriu și pe curriculumul românesc, pentru că deocamdată condiția Ministerului este să păstrăm și Bacalaureatul românesc.

Rep: Deci este o premieră inclusiv pentru dumneavoastră, în România. Și asta înseamnă că peste 4 ani veți avea o analiză aplicată pe modul în care au mers lucrurile, pe efortul depus de profesori, de elevi și pe rezultate, chiar prin comparație obținute de aceiași elevi la bacalaureatul românesc și la testele internaționale?
Steluța Ștefănescu: Absolut. Ne dorim să observăm dacă ceva nu funcționează și să vedem unde putem interveni.

Rep: La final de gimnaziu spuneați că deja aveți școli și elevi care susțin în paralel și Evaluarea Națională și testările britanice. Din analizele pe care le aveți, există diferențe de rezultate obținute de aceiași elevi la testarea românească versus testarea britanică?Steluța Ștefănescu: Există, pentru că și materiile pot fi diferite, disciplinele pe care ei le aleg, și atunci e greu de comparat. Însă rezultele sunt excepționale. Avem și până acum totul se prezintă absolut excelent. Noi am făcut un mapping de curriculum și, ca materie, până la acel nivel noțiunile se suprapun în mare măsură, în proporție de 80%. Sigur că sunt și mici diferențe, dar suprapunerea ca materie este mult mai mare până la final de gimnaziu, iar atunci efortul poate nu este la fel de mare ca cel pe care ar trebui să îl depună la bacalaureat.

Și la nivel de primar avem această comparație, acest mapping pe curriculum, pe care foarte puține țări îl au la nivel mondial. Noi l-am făcut pentru România tocmai pentru a veni în sprijinul profesorilor, al școlilor, ca să vadă un pic diferențele între cele două sisteme, ca materie în sine, dar și modalitate de purtare la clasă și să vadă unde trebuie să completeze, dacă este cazul.