Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a declarat, pentru Euronews România, că elevii care iau nota 9.90 la Matematică (Evaluare Națională) nu sunt, de fapt, de nota 9.90. „Ei au exersat un anumit tip de probleme și pe acelea le stăpânesc foarte bine”, a afirmat aceasta.
„Evaluarea Națională, în forma în care este acum, este nerelevantă. Ca să nu mai spun că și probele în sine, Româna și Matematica, sunt niște probe de antrenament. (Evaluarea – n.red) este bazată pe memorare. Dacă ei iau 9.90 la Matematică, ei nu sunt de 9,90. Ei au exersat un anumit tip de probleme și pe acelea le stăpânesc foarte bine”, a declarat directoarea.
Luni, 19 mai, ministrul Daniel David a spus că elevii trebuie evaluați pentru toate competențele din profilul absolventului: „Nu poți să spui pe de-o parte că vrei să promovezi cele 8 competențe cheie, dar la Evaluarea Națională te focalizezi pe două”.
Evaluare Națională standardizată formată din subteste din mai multe discipline, pe model francez – care are matematică, limbă franceză, istorie, geografie, științe – este propunerea oficială înaintată de ministrul Educației, Daniel David, viitorului Executiv, pentru a fi aplicată chiar de anul următor „dacă ne punem de acord”.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, referitor la propunerea lui Daniel David ca Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a să includă testarea la mai multe discipline, că „este importantă şi Fizica, până la urmă, este importantă şi Chimia, sunt importante şi alte discipline”. Acesta a afirmat că „este prima dată când un ministru îşi asumă răspunderea să vină cu o astfel de declaraţie”. Declarațiile liderului sindical au fost făcute pentru TVR Info.
- Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
Informații de context
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus, la MetropolaTV, că simulările examenelor naționale și examenele în sine, în acest moment, nu se mai pretează la rețete. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin rețete, prin șabloane”, a afirmat acesta.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.