Adrian Magdaș, profesor de matematică: Trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, subiectele sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă la liceu, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate

11.828 de vizualizări
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca / Foto: captură Youtube ClujTV
„O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe Evaluarea Națională și obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor din programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate. Astfel că, reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate”, a declarat Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, la dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, de pe 14 februarie.

„Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat”, a spus profesorul Adrian Magdaș.

Intervenția profesorului de matematică Adrian Magdaș, director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca

„În primul rând, doresc să-mi exprim satisfacția de a participa, pentru prima dată în cei 31 de ani de activitate didactică, la o dezbatere publică reală organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Apreciez modul în care au fost concepute planurile-cadru pentru liceu, principiile care le stau la bază și care conferă o mai mare flexibilitate în construirea ofertei curriculare, adaptată specificului și resurselor fiecărei școli. Punerea în practică a acestor noi abordări va permite instituției să ofere elevilor un ritm de învățare personalizat, care să răspundă nevoilor lor de dezvoltare. Acest demers va conduce, de asemenea, la o creștere a responsabilității cadrelor didactice și a directorilor în elaborarea ofertei curriculare proprii.

Discutând cu elevii din clasa a XII-a, am constatat că flexibilitatea ar putea fi extinsă și la modul în care se studiază o limbă modernă în regim intensiv. De exemplu, elevii noștri obțin un certificat internațional de competențe lingvistice la finalul clasei a XI-a, iar în clasa a XII-a interesul pentru admiterea în facultate devine prioritar, în detrimentul studiului intensiv al limbii moderne. Prin urmare, propunerea mea și a colegilor mei este ca principiul flexibilității să fie aplicat și în cazul studiului intensiv al unei discipline, astfel încât elevii să aibă posibilitatea de a-și modifica opțiunea pe parcursul anilor de liceu – de exemplu, să poată renunța la studiul intensiv după trei ani.

Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat. O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe examenele de evaluare națională de la finalul clasei a VIII-a, unde scopul principal este obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor prevăzute în programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate.

Această reformă trebuie completată prin regândirea atât a examenelor de evaluare națională, cât și a bacalaureatului, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate. Sunt convins că toți cei prezenți ne dorim un viitor mai bun pentru noi și, în special, pentru copiii noștri.”

Declarații din dezbaterea despre planurile-cadru de liceu 2025 de la Cluj-Napoca:

A doua dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025 a avut loc la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca


3 comments
  1. De acord, Cătălin! Mai echilibrat totul. Deja se face asta in Europa, însă nu cu examen la fiecare ci cu o teză cross-discipline care sa urmărească un fir comun de discutat și argumentat. La 14 ani asta.

  2. Examen trebuie să se dea la toate materiile examen, inclusiv la muzică, religie, desen din moment ce fac parte din competențele culturale. Nu strică să știi ce e o mezosoprană, o partitură sau să recunoască o pictură a lui DaVinci sau Caravaggio, să știe să asorteze culorile sau diferențele dintre ortodoxie și islam etc.
    nunar trebui să mai fie atât de compleexe examenele la matematică și la română.
    Așa se va vedea valoarea reală a elevului.
    Așa li se va forma o cultură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevă către ministrul Educației: Orice elev are nevoie să înțeleagă un buletin de analize, e nevoie de o oră de Biologie măcar, în trunchiul comun, pentru toate clasele / Daniel David: În clasa a IX-a și a X-a nu poți învăța aceste lucruri? Programele pe care le avem acum nu rămân

Când formezi capacitatea elevului de a interpreta un buletin de analize medicale și, în general, când îi formezi cultura generală de a se descurca în situații uzuale de viață? Utilitatea…
Vezi articolul

Toţi profesorii și elevii din România sunt invitați să participe la provocarea mondială de programare creativă BEBRAS / Profesorii se pot înscrie până pe 12 octombrie, iar elevii până pe 26.10, tot sub coordonarea unui profesor (P)

Cel mai mare eveniment global dedicat gândirii computaționale – BEBRAS International Challenge este organizat anual în România de ECDL / ICDL. Competiția îşi propune să introducă elevii de toate vârstele în domeniul…
Vezi articolul

Planul Național de combatere a violenței școlare, prevăzut în noua lege a Educației, ar trebui aprobat la 6 luni după ce începe școala / Împreună cu elevii și părinții, școlile vor face apoi propriile planuri pe baza acestuia, în acord cu ROFUIP și procedura de management de la nivel național

Potrivit noii legi a Educației care intră în vigoare pe 2 septembrie 2023, Guvernul aprobă „într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, Planul național…
Vezi articolul