Daniel David: Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, într-un interviu pentru Radio România Iași, că „nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari”. „De asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională”, a spus acesta.

Amintim că ministrul Educației și Cercetării a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar putea să dispară când vor fi reduse inechitățile și s-ar putea lua în considerare portofoliul educațional. „Când vom reuși să eliminăm discrepanțele, cum spuneam, între școli și între profesori, modalitatea de notare, atunci trebuie să schimbăm cu totul acest model”.

„Eu am propus o variantă intermediară, fiindcă, spre exemplu, pentru viitor, mi-ar plăcea și mie, să se întâmple, așa cum se întâmplă în alte țări care folosesc portofoliul educațional, adică notele nu într-o evaluare punctuală, ci notele, de exemplu, pe care le ai pe parcursul anilor de studiu, clasele a V-a, VI-a, VII-a, VIII-a, activități extracurriculare”, a menționat Daniel David.

Acesta a explicat de ce nu poate fi folosit portofoliul educațional în locul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a:

„Noi nu putem folosi acest lucru eficient, în acest moment, pentru că profesorii nu au o scală, nu au standarde de raportare comune pentru a da note. Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari. Și, de asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională.

De aceea, până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educational, pe baza notelor obținute în cursul studiilor gimnaziale”.

În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru. „Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare”, a precizat acesta.

Edupedu.ro a scris că niciun profesor nu va mai pune note ca în prezent, din septembrie 2025, ci pe baza noilor standarde de evaluare pentru fiecare disciplină, inexistente momentan. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.

Articolul 101 alin. 3 din ROFUIP 2024 prevede: „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.

Prin acest articol are loc transferarea prevederilor din Legea 198/2023 în ordinul de ministru. Momentan, din cele două instituții de mai sus, doar Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare a fost recent înființat, potrivit hotărârii nr. 251 din 13 martie 2025. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual încă nu există.

În orice caz, aceste standarde de evaluare menționate în articolul din ROFUIP 2024 nu există în prezent, iar prima încercare de elaborare a lor a fost un eșec băgat sub preș de Ministerul Educației.

Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt – circa 18 luni de zile, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023. „Timpul era suficient de scurt”, după cum declara secretarul de stat Bogdan Cristescu în mai 2024. Au existat câteva cheltuieli de proiect, apeluri pentru cooptarea experților și a profesorilor care să scrie itemi pentru platforma de evaluare, după care acesta a fost închis fără niciun anunț din partea instituției sau a managerului de proiect – Marius Avram șef serviciu la CNPEE.

Numit „Standardizare și evaluare unitară pentru sistemul de educație preuniversitar” ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunța pe 20 iunie 2022 că „prin intermediul acestui proiect se va asigura o evaluare unitară în sistemul de învățământ preuniversitar la nivel național atât pentru evaluările curente și sumative, cât și pentru examenele și concursurile naționale din învățământul preuniversitar, în contextul Programului România Educată, parte a procesului global de digitalizare a sistemelor de educație”. „Valoarea totală a proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este de 57.925.588,84 lei.

Fără să facă „tam-tam” pe tema aceasta, Ministerul Educației a lansat în iulie 2024 programul cu fonduri europene RECRED – o reîncălzire a celebrului CRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.

Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.

Termenul pentru metodologia și standardele naționale de evaluare a fost de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.

Ce prevede Legea Educației

Articolul 95 și Articolul 96 din Legea 198/2023 reglementează evaluarea în procesul educațional.

Evaluările se bazează pe standarde naționale stabilite de CNCE (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare) și CNITTD (Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual), variind în funcție de nivelul de învățământ și de filieră.

Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară.

Evaluările sunt utilizate pentru a dezvolta planuri individuale de învățare pentru elevi, cu metodologii aprobate de Ministerul Educației, potrivit legii.

„Articolul 95 (1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.

(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.

Articolul 96 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:

• a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
• b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
• c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
• d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
• e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.

(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.

(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1)

(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.

(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.

Articolul 97 (1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.

(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale”.

Ce se întâmplă cu profesorii care nu respectă standardele naționale de evaluare

În lege apare că profesorii care nu evaluează conform standardelor naționale de evaluare vor fi sancționați disciplinar.

De când se aplică standardele de evaluare, potrivit legii

Articolul 248 – „(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”

Citește și:

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-ar ar putea să dispară când vom reuși să eliminăm discrepanțele între școli și între profesori, modalitatea de notare, anunță Daniel David: Poate mergem pe portofoliu

martie 2025 – Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Este foarte important să dăm valoare notelor. Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare