„Nu e o problemă să vă doriți ca copiii să aibă o performanță bună. Doar să nu rămâneți în ideea că trebuie cu necesitate, altfel e groază și catastrofă”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, la raportul săptămânal de pe 6 iunie.
„Așteptările ridicate ale părinților nu interferează cu procesul educațional, în sensul că ar pune presiune pe copii și atunci ei n-ar mai putea să aibă o performanță bună la școală, conform studiilor OCDE și a altor studii”, a susținut Daniel David.
Declarațiile ministrului Educației și Cercetării, Daniel David
„Sunt mereu discuții dacă așteptările prea mari ale părinților față de performanța copiilor nu interferează cumva cu performanța lor în școală.
Studiile OCDE și alte studii pe care le știam și eu dinainte arată că nu există o interferență foarte mare, așa că nu e o problemă să vă doriți ca copiii pe care îi aveți să aibă o performanță bună în procesul educațional. Doar să nu rămâneți în ideea că trebuie cu necesitate, altfel e groază și catastrofă.
Deci, așteptările ridicate nu interferează cu procesul educațional, în sensul că ar pune presiune pe copii și atunci ei n-ar mai putea să aibă o performanță bună la școală.”
Foto: 146951341 / Homework © Chernetskaya | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Școala nu poate să înlocuiască părinții în procesul educațional, dar îi poate stimula să își intre în rol, spune ministrul Daniel David / O să vin cu o serie de propuneri referitoare la modul în care școala se poate implica în proceduri de parenting
Evaluare Națională 2025. Consilier școlar, către părinți: Evităm să facem comparații cu alți copii, cu frații mai mari, cu verișorii, cu copiii prietenilor noștri / Transmitem așteptările și intențiile noastre, dar nu creăm presiune asupra copilului
Alexa Stănescu
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
2 comments
Așteptări fără niciun efort, fără nicio implicare, fără a înțelege complexitatea psihoemotionala a unui copil poti sa ai cate vrei!
Educația de masă, cu resurse limitate la care uneori se adaugă un bagaje genetic limitat nu poate aduce doar performanță.
Ministerul si politicienii par sa uite sa explice ce este curba lui Gauss.
Intenționat au creat niște așteptări nerealiste.
Sa lămurim mai simplu.
Părintele ii oferă fast food, petreceri doar cu manele si interlopi, vacanțe scumpe, haine de firmă și il învață ca are foarte multe drepturi.
Ii spune ca poti reuși si fără carte si ca il apreciază si el pe influencerul X care a reușit fără muncă.
Apoi il trimite la școală.
Acolo copilul replică un comportament inadecvat.
Profesorul il atenționează că nu ii place studiul.
Ce face părintele?
Sună un prieten, un politruc, un combinator, o amantă a inspectorului etc
Ce face profesorul?
Renunța să se lupte cu morile de vânt.
Copilul primește note mărite, nu mai e ascultat intensiv, nu mai e implicat in activități educative (oricum nu ii plac)
Ce face părintele?
Reclamă că e copilul discriminat, ca profesorul nu își face treaba(cum vrea părintele ca si cum ar fi angajatorul lui) sau umple rețelele de socializare cu invective si vulgarități despre profesori.
Orice asemănare cu fapte reale este pur întâmplătoare.
Nu este o apreciere generalizantă a situației!
Părintele (și mai nou, rudele apropiate) așteaptă ca elevul să promoveze chiar dacă a lipsit tot anul și n-are note de promovare pentru că nici nu catadicsește să deschidă manualul (caiet are, de ”de toate la un loc”). La zi, nu la seral, evident. Elevului i se cuvine. Pentru că respiră și pentru că părintele e gălăgios.
Ministrul, evident, e de acord.