„Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii”, atrage atenția într-un interviu pentru PROTV profesorul universitar Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, autor al monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor. Acesta a analizat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani obținute de România la testele PISA 2018, care arată performanţa sistemului de învăţământ.
Redăm integral opinia lui Daniel David: „Noi îi învățăm pe copii cunoștințe declarative și procedurale și nu modul în care aceste cunoștințe sunt folosite în viața de zi cu zi, accentuăm componenta de cunoștință declarative, fără legătură cu viața de zi cu zi astfel încât, uite, suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește performanța la testele PISA.
În același timp, se pare că performanța noastră scade de la an la an.
A doua idee este că noi ar trebui oarecum, în demersurile pe care le avem, să ne uităm cu mare atenție la analfabetismul funcțional.
Cred că nu conștientizăm ce înseamnă lucrul acesta.
Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii. Ăștia sunt oamenii care trebuie să dezvolte România. Cum să dezvolți România când analfabetismul funcțional este la acest scor?
În 2015 era undeva la 41-42%, se pare că în loc să scadă, crește. De ce crește?
Fiindcă noi nu știm să-i educăm și să facem învățământ adecvat cu tinerele generații. Noi încă îi pregătim pe cei din generația Z și generația milenialilor după forma de școală în care am fost educați noi, profesorii din generația X și profesorii din generația Baby Boomers.
Din nou, se pare că nu înțelegem cum merge lumea şi rămânem ancorați în acest model “noi știm mai bine”. Repet, ăsta este un risc fundamental pentru dezvoltarea și competitivitatea țării în viitor.
Nu trebuie trecut dintr-o extremă în alta, adică din extrema în care învață multe lucruri nefolositoare în varianta în care nu mai învăța nimic. Trebuie învățate elementele fundamentale, cărămizile sistemului de gândire, dar după aceea cunoștințele se afla un click de telefon.
Nu mai are sens să-l pui să memoreze, ci trebuie să-l înveți pe copil unde să caute cunoștințele, cum să filtreze de exemplu cunoașterea de pseudo-cunoaștere, cum să facă față la ceea ce se cheamă “fake news”, cum să aibă gândire critică ș.a.m.d. Or, noi încă am rămas în varianta veche de a turna în capul copilului cunoștințe multe, adesea fără legătură cu viața de zi cu zi și uite ce se întâmplă cu performanța pe care o avem la testele PISA.”
Informații de background
Testele PISA evaluează sistemul de educație pentru că elevii de 15 ani care dau acest test sunt la finalul învățământului obligatoriu și se presupune că educația pe care o au este rezultatul politicilor de educație aplicate de stat.
Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din România și este, printre altele, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai
În prezent este profesor asociat şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.
FOTO: Daniel David
C.I.
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
Doru Căstăian