Daniel David, despre rezultatele PISA: Peste trei ani vor vota cei care acum au 15 ani și au o formă de analfabetism funcțional

19.446 de vizualizări
Daniel David / Foto: danieldavidubb.wordpress.com
„Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii”, atrage atenția într-un interviu pentru PROTV profesorul universitar Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, autor al monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor. Acesta a analizat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani obținute de România la testele PISA 2018, care arată performanţa sistemului de învăţământ.

Redăm integral opinia lui Daniel David: „Noi îi învățăm pe copii cunoștințe declarative și procedurale și nu modul în care aceste cunoștințe sunt folosite în viața de zi cu zi, accentuăm componenta de cunoștință declarative, fără legătură cu viața de zi cu zi astfel încât, uite, suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește performanța la testele PISA.

În același timp, se pare că performanța noastră scade de la an la an.

A doua idee este că noi ar trebui oarecum, în demersurile pe care le avem, să ne uităm cu mare atenție la analfabetismul funcțional.

Cred că nu conștientizăm ce înseamnă lucrul acesta.

Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii. Ăștia sunt oamenii care trebuie să dezvolte România. Cum să dezvolți România când analfabetismul funcțional este la acest scor?

În 2015 era undeva la 41-42%, se pare că în loc să scadă, crește. De ce crește?

Fiindcă noi nu știm să-i educăm și să facem învățământ adecvat cu tinerele generații. Noi încă îi pregătim pe cei din generația Z și generația milenialilor după forma de școală în care am fost educați noi, profesorii din generația X și profesorii din generația Baby Boomers.

Din nou, se pare că nu înțelegem cum merge lumea şi rămânem ancorați în acest model “noi știm mai bine”. Repet, ăsta este un risc fundamental pentru dezvoltarea și competitivitatea țării în viitor.

Nu trebuie trecut dintr-o extremă în alta, adică din extrema în care învață multe lucruri nefolositoare în varianta în care nu mai învăța nimic. Trebuie învățate elementele fundamentale, cărămizile sistemului de gândire, dar după aceea cunoștințele se afla un click de telefon.

Nu mai are sens să-l pui să memoreze, ci trebuie să-l înveți pe copil unde să caute cunoștințele, cum să filtreze de exemplu cunoașterea de pseudo-cunoaștere, cum să facă față la ceea ce se cheamă “fake news”, cum să aibă gândire critică ș.a.m.d. Or, noi încă am rămas în varianta veche de a turna în capul copilului cunoștințe multe, adesea fără legătură cu viața de zi cu zi și uite ce se întâmplă cu performanța pe care o avem la testele PISA.”

Informații de background

Testele PISA evaluează sistemul de educație pentru că elevii de 15 ani care dau acest test sunt la finalul învățământului obligatoriu și se presupune că educația pe care o au este rezultatul politicilor de educație aplicate de stat.

Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din România și este, printre altele, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai

În prezent este profesor asociat şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.

FOTO: Daniel David


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Realitatea lor. Liderii țării au “pilotat” prima zi de școală: educația – prezentată prin proiecții de viitor, în școli de excepție. Totul – sub umbrela României educate, care nu e gata / La guvern, câțiva copii au manifestat pentru lucrurile de bază care lipsesc din școli

Președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, au profitat luni de decizia luată în august, ca, în pofida înrăutățirii situației epidemiologice, școlile să poată organiza festivități…
Vezi articolul

Sociologul Dan Petre: Educația este victima alegerilor. Probabil suntem în cel mai mare experiment social din istoria omenirii / Există nuanțe când e vorba de închiderea activităților comerciale, ca și când se acordă mai mare atenție economiei imediate decât educației

Educația din România este una dintre victimele alegerilor, a declarat pentru Edupedu.ro sociologul Dan Petre. „La noi, alegerile au loc în principal în școli și nu ai vrea să ai…
Vezi articolul

Antireforma Deca-Iohannis în universități: Peste 50% dintre rectorii aleși în valul 2023-2024 au depășit pragul „legal” de două mandate, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat / Trei din cinci rectori nu au avut niciun fel de concurență

Ultimul val de alegeri în universitățile românești, declanșat la finalul anului trecut și aflat acum pe ultima sută de metri, confirmă că una dintre problemele-majore ale sistemului românesc de învățământ…
Vezi articolul

Recorduri de înscrieri la admitere au fost anunțate anul acesta de mai multe universități din țară / Psihologia, studiile economice, medicina și IT&C, cele mai căutate domenii

Universitatea din București, Academia de Studii Economice sau Universitatea Transilvania din Brașov se numără printre instituțiile de învățământ superior care au anunțat, în ultima săptămână, recorduri de înscrieri la admitere,…
Vezi articolul

Jumătate dintre liceeni spun că prea puțini dintre profesori le trezesc dorința de a învăța / O problemă-cheie semnalată de elevi: „relevanța scăzută a învățării pentru viața de zi cu zi și pentru viitorul lor profesional” – Studiu despre „calitatea vieții liceenilor” din România

Mai bine de jumătate dintre elevii de liceu din România spun că au puțini profesori sau chiar niciun profesor care să le trezească dorința de a învăța, iar mulți exprimă…
Vezi articolul