Daniel David, despre rezultatele PISA: Peste trei ani vor vota cei care acum au 15 ani și au o formă de analfabetism funcțional

[jp_post_view]
Daniel David / Foto: danieldavidubb.wordpress.com
„Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii”, atrage atenția într-un interviu pentru PROTV profesorul universitar Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, autor al monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor. Acesta a analizat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani obținute de România la testele PISA 2018, care arată performanţa sistemului de învăţământ.

Redăm integral opinia lui Daniel David: „Noi îi învățăm pe copii cunoștințe declarative și procedurale și nu modul în care aceste cunoștințe sunt folosite în viața de zi cu zi, accentuăm componenta de cunoștință declarative, fără legătură cu viața de zi cu zi astfel încât, uite, suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește performanța la testele PISA.

În același timp, se pare că performanța noastră scade de la an la an.

A doua idee este că noi ar trebui oarecum, în demersurile pe care le avem, să ne uităm cu mare atenție la analfabetismul funcțional.

Cred că nu conștientizăm ce înseamnă lucrul acesta.

Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii. Ăștia sunt oamenii care trebuie să dezvolte România. Cum să dezvolți România când analfabetismul funcțional este la acest scor?

În 2015 era undeva la 41-42%, se pare că în loc să scadă, crește. De ce crește?

Fiindcă noi nu știm să-i educăm și să facem învățământ adecvat cu tinerele generații. Noi încă îi pregătim pe cei din generația Z și generația milenialilor după forma de școală în care am fost educați noi, profesorii din generația X și profesorii din generația Baby Boomers.

Din nou, se pare că nu înțelegem cum merge lumea şi rămânem ancorați în acest model “noi știm mai bine”. Repet, ăsta este un risc fundamental pentru dezvoltarea și competitivitatea țării în viitor.

Nu trebuie trecut dintr-o extremă în alta, adică din extrema în care învață multe lucruri nefolositoare în varianta în care nu mai învăța nimic. Trebuie învățate elementele fundamentale, cărămizile sistemului de gândire, dar după aceea cunoștințele se afla un click de telefon.

Nu mai are sens să-l pui să memoreze, ci trebuie să-l înveți pe copil unde să caute cunoștințele, cum să filtreze de exemplu cunoașterea de pseudo-cunoaștere, cum să facă față la ceea ce se cheamă “fake news”, cum să aibă gândire critică ș.a.m.d. Or, noi încă am rămas în varianta veche de a turna în capul copilului cunoștințe multe, adesea fără legătură cu viața de zi cu zi și uite ce se întâmplă cu performanța pe care o avem la testele PISA.”

Informații de background

Testele PISA evaluează sistemul de educație pentru că elevii de 15 ani care dau acest test sunt la finalul învățământului obligatoriu și se presupune că educația pe care o au este rezultatul politicilor de educație aplicate de stat.

Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din România și este, printre altele, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai

În prezent este profesor asociat şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.

FOTO: Daniel David


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
începerea școlii, predare bilingvă

Școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe sau o oportunitate pentru ca elevii să aibă parte de o altfel de învățare? Analiză cu experți, părinți, profesori și elevi

Vacanțe mai dese cumulate cu zilele libere legale, cu punțile care leagă aceste libere, plus zilele în care se organizează simulările pentru examenele naționale, evaluările decise de inspectorate la nivel…
Vezi articolul

Presiune a universităților generaliste mari pentru schimbări în finanțarea universităților. Consorțiul Universitaria solicită lui Daniel David, devenit ministru din funcția de rector al UBB, membră a alianței academice, revizuirea actualului sistem

Revizuirea modelului de finanțare a universităților, pe baza unui „cost real per student”, precum și o finanțare diferențiată în urma evaluării și clasificării universităților în funcție de activitățile de cercetare…
Vezi articolul

Dezvoltarea copilului în primii ani de viață: Lipsa accesului la educație timpurie adâncește diferențele între elevii săraci și cei din medii favorizate, cu impact pe tot parcursul școlii / Decalaj de până la 20 de luni pentru dezvoltarea socio-emoțională – raport OCDE

Educația timpurie este un semnal mai puternic decât oricare altul în privința succesului pe care îl va avea copilul în ceea ce privește învățarea, iar copiii din medii defavorizate, care…
Vezi articolul

INTERVIU Carmen Tiderle, scriitoare de poezii pentru copii: De 1 Decembrie, ca educator sau profesor, îți poți manifesta dragul de țară, prin a-i învăța pe copii istoria corectă a României, a le povesti despre democrație, a organiza debate-uri ca oamenii să-și exercite spiritul critic, a educa spiritul critic la copii, a nu-i învăța să studieze formule și formulistic totul. Asta înseamnă să fii patriot ca profesor

„Încă sunt elevi îmbrăcați în tricolor, ce ridică pancarte și spun poezii patriotice de 1 Decembrie. Este extrem de trist. Nu așa ne arătăm dragostea de țară”, spune scriitoarea de…
Vezi articolul