Daniel David, despre rezultatele PISA: Peste trei ani vor vota cei care acum au 15 ani și au o formă de analfabetism funcțional

19.447 de vizualizări
Daniel David / Foto: danieldavidubb.wordpress.com
„Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii”, atrage atenția într-un interviu pentru PROTV profesorul universitar Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, autor al monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor. Acesta a analizat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani obținute de România la testele PISA 2018, care arată performanţa sistemului de învăţământ.

Redăm integral opinia lui Daniel David: „Noi îi învățăm pe copii cunoștințe declarative și procedurale și nu modul în care aceste cunoștințe sunt folosite în viața de zi cu zi, accentuăm componenta de cunoștință declarative, fără legătură cu viața de zi cu zi astfel încât, uite, suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește performanța la testele PISA.

În același timp, se pare că performanța noastră scade de la an la an.

A doua idee este că noi ar trebui oarecum, în demersurile pe care le avem, să ne uităm cu mare atenție la analfabetismul funcțional.

Cred că nu conștientizăm ce înseamnă lucrul acesta.

Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetismul funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii. Ăștia sunt oamenii care trebuie să dezvolte România. Cum să dezvolți România când analfabetismul funcțional este la acest scor?

În 2015 era undeva la 41-42%, se pare că în loc să scadă, crește. De ce crește?

Fiindcă noi nu știm să-i educăm și să facem învățământ adecvat cu tinerele generații. Noi încă îi pregătim pe cei din generația Z și generația milenialilor după forma de școală în care am fost educați noi, profesorii din generația X și profesorii din generația Baby Boomers.

Din nou, se pare că nu înțelegem cum merge lumea şi rămânem ancorați în acest model “noi știm mai bine”. Repet, ăsta este un risc fundamental pentru dezvoltarea și competitivitatea țării în viitor.

Nu trebuie trecut dintr-o extremă în alta, adică din extrema în care învață multe lucruri nefolositoare în varianta în care nu mai învăța nimic. Trebuie învățate elementele fundamentale, cărămizile sistemului de gândire, dar după aceea cunoștințele se afla un click de telefon.

Nu mai are sens să-l pui să memoreze, ci trebuie să-l înveți pe copil unde să caute cunoștințele, cum să filtreze de exemplu cunoașterea de pseudo-cunoaștere, cum să facă față la ceea ce se cheamă “fake news”, cum să aibă gândire critică ș.a.m.d. Or, noi încă am rămas în varianta veche de a turna în capul copilului cunoștințe multe, adesea fără legătură cu viața de zi cu zi și uite ce se întâmplă cu performanța pe care o avem la testele PISA.”

Informații de background

Testele PISA evaluează sistemul de educație pentru că elevii de 15 ani care dau acest test sunt la finalul învățământului obligatoriu și se presupune că educația pe care o au este rezultatul politicilor de educație aplicate de stat.

Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din România și este, printre altele, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai

În prezent este profesor asociat şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.

FOTO: Daniel David


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Viitorul universităților după pandemie: de ce prezic doi cercetători britanici că va crește bătaia pe locuri în facultăți / Ce domenii ar urma să atragă interes masiv, în urma crizei

Universitățile vor trece prin schimbări majore, de la accesul elevilor la învățământ superior la conținutul și prioritățile programelor de cercetare, după criza cauzată în prezent de pandemia Covid-19, potrivit unei…
Vezi articolul

Profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu: Am dat la o parte școli de top și am ales un liceu tehnologic. De ce? Pentru că the hard way is the way / Raportat la vârstă și câștiguri, elevii aceștia sunt cei mai realizați dintre tinerii de azi

Mă amuz și zâmbesc când vine vorba de alegerile personale. Niciodată nu am fost adepta căii ușoare, în mare parte pentru că în puținele ocazii în care am ales the…
Vezi articolul
Daniel David

Daniel David, despre disputa generată de localurile care le cer clienților să-și țină copiii „tot timpul așezați la masa lor”: Societatea românească este acum aproape de faza de emancipare, când începe să îți pese mai mult de propriile nevoi și interese, fără să te uiți la ale celorlalți

Disputele care au scindat societatea și au generat reacții polarizate, pornite de localurile care le impun clienților prin regulament să-și țină copiii „tot timpul așezați la masa lor”, au o…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre cum se poate „forța” perfecționarea profesorilor, în trei faze, pentru învățământul hibrid / Nu cred că e sarcina unui ministru, dar dacă un întreg guvern își asumă această politică, nimic nu-l poate opri să o pună în practică

O modalitate de „a forța” perfecționarea profesorilor ar putea fi făcută în trei faze, spune Mircea Miclea, citat de spotmedia.ro. Profesor universitar și fost ministru, Miclea „nu crede că e…
Vezi articolul

Cazul “straniu” al școlii online care a entuziasmat o comunitate. Predarea creativă, accesul la tehnologie și adaptarea la un nou curriculum- lecția unei municipalități din Norvegia

Când școlile au trecut online, în primăvară, din cauza pandemiei Covid-19, majoritatea covârșitoare a studiilor din țările lumii au arătat provocările, dificultățile și neajunsurile de care s-au lovit elevii, profesorii…
Vezi articolul

„În 2-3 ani vom intra pe o pantă descendentă care nu își va mai reveni” în evoluția demografică a României, ceea ce impune „să investim mai mult în educație, în prevenirea abandonului școlar și universitar” – rectorul Politehnica Timișoara, Florin Drăgan

„Problema principală este că în doi-trei ani vom intra pe o pantă descendentă care nu își va mai reveni”, din punct de vedere al evoluției demografice în România, apreciază, într-un…
Vezi articolul