„Omenirea se confruntă astăzi cu o problemă practică majoră, și anume epidemia de coronavirus (COVID-19). Prin modul în care ne raportăm la această problemă practică, putem genera răspunsuri psihologice adaptative/funcționale sau dezadaptative/disfuncționale”, atrage atenția Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice la Universitatea Babeș-Bolyai. Într-un text numit „Sfaturi psihologice în lupta împotriva epidemiei de coronavirius (COVID-19)”, David explică cum să abordăm eficient problema practică a epidemiei.
Contactat de Edupedu.ro, psihologul a detaliat ce tip de discurs generează panică, anxietate, furie, agresivitate și stări de depresie, dar a subliniat că publicul trebuie să fie atent să-și selecteze informația „numai din surse credibile: autorități plus specialiști plus media de încredere. Mintea noastră atrage fake news-ul ca magnetul fierul„.
Răspunsurile psihologice funcționale pe care oamenii le au în fața unei astfel de epidemii și care ne ajută să ne adaptăm situației și să luăm măsuri pentru a ne proteja „sunt stările de îngrijorare – dar nu de panică și anxietate, stările de nemulțumire – dar nu de furie și agresivitate, stări de tristețe – dar nu stări depresive„, a declarat David, pentru Edupedu.ro.
Răspunsurile psihologice dezadaptative/disfuncționale „sunt stările de panică și anxietate, de furie și agresivitate și stările de depresie. Le generăm prin:
- Gândire rigidă, de tipul: epidemia nu trebuia să se întâmple! Eu nu trebuia să fiu infectat!
- Gândirea catastrofică, ce se exprimă astfel: e groaznic că s-a întâmplat acest lucru!
- Lipsa de toleranță la frustrare: nu pot tolera că s-a întâmplat acest lucru!„, a explicat psihologul, pentru Edupedu.ro.
„Și adesea noi facem și evaluări globale negative, de tipul: viața e nedreaptă„, a continuat acesta.
„Dar nu evenimentul declanșează răspunsurile noastre psihologice, ci modul în care îl interpretăm. Avem evenimentul epidemie. Unii oameni interpretează epidemia:
- Catastrofic, cu gândire rigidă, și atunci ei voi fi furioși, mânioși, depresivi.
- Alții vor gândi non-catastrofic, flexibil: mi-aș fi dorit să nu se întâmple, dar fac tot ce ține de mine. Ok, nu-mi place ce se întâmplă, dar pot tolera și caut soluții„, spune David, care este și profesor asociat în Department of Population Health Science and Policy/Ichan School of Medicine at Mount Sinai..
„Modul în care gândim generează reacțiile, nu situația în sine. De aceea spun că este important ca în spațiul public și autoritățile, și media să promoveze interpretarea rațională a situației, că atunci vor favoriza apariția acelor reacții sănătoase. Dacă noi promovăm gândirea catastrofică, atunci oamenii vor fi furioși, agresivi și se vor lua la harță unii cu alții„, a punctat David, pentru Edupedu.ro.
„Atenție! Să luăm informația numai din surse credibile: autorități plus specialiști plus media de încredere. Mintea noastră atrage fake news-ul ca magnetul fierul„, a declarat psihologul, recent ales rector al UBB.
Redacția
Ștefan Pălărie
R.P.
Ioana Nicolescu