Disciplinele de la liceu trebuie regândite și corelate cu noul examen de bacalaureat, a afirmat ministrul Educației și Cercetării (MEC), Daniel David, la dezbaterea națională pe proiectele noilor planuri-cadru pentru liceu de la Timișoara.
Ministrul Educației, Daniel David, a subliniat că modificările aduse sistemului de învățământ liceal și bacalaureatului sunt necesare și inevitabile, fiind motivate de mai multe tipuri de presiuni. „Am început acest demers sub o oarecare presiune. Este o presiune legală”, a explicat el, menționând că noua lege a educației impune o regândire a disciplinelor și a legăturii acestora cu examenul de bacalaureat.
De asemenea, oficialul a evidențiat o „presiune curriculară”, subliniind că schimbările ar fi trebuit realizate încă din 2021 pentru a menține continuitatea cu reformele anterioare din gimnaziu. În plus, David a atras atenția asupra „încărcării pe care o punem pe umerii copiilor noștri” și a performanței sistemului educațional, care nu oferă elevilor o pregătire comparabilă cu cea a colegilor lor din alte țări occidentale. „Intră tineri inteligenți, creativi (…). Nu ies oameni la fel de performanți”, a afirmat el, concluzionând că modelele actuale din învățământul liceal „nu mai sunt adecvate” și trebuie schimbate.
Redăm declarațiile ministrului Educației pe această temă:
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: Am început acest demers sub o oarecare presiune. Este o presiune legală. Noua lege regândește bacalaureatul, trebuie să regândim disciplinele și legătura cu bacalaureatul.
Este o presiune curriculară. Ar fi trebuit să facem acest lucru din 2021, ca generația de la gimnaziu care a intrat pe noile planuri-cadru în 2017 să intre într-o logică similară oarecum și la nivel de liceu.
Este o presiune pe legată de încărcarea pe care o punem pe umerii copiilor noștri.
Și patru, este o presiune care vine din performanța sistemului, vrând-nevrând, la orice date ne uităm, PISA, dacă vreți, sau alte rezultate internaționale, performanța la nivel de liceu nu arată bine. Intră tineri inteligenți, creativi, cu inteligență și creativitate similare celor pe care le vedem și în alte țări vestice. Nu ies oameni la fel de performanți, asta mie îmi spune că modelele pe care le avem în zona învățământului liceal în acest moment nu mai sunt adecvate. Trebuie să le schimbăm.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Schimbarea formării profesorilor și acordarea autonomiei școlilor sunt necesare pentru a implementa eficient inovațiile în curriculum, propuse de noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, susțin cercetătorii de la Unitatea de Cercetare în Educație (UCE) într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro. Iar ei mai atrag atenția că dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă.
Într-o poziție remisă miercuri, 5 martie, profesorii din comunitatea MERITO au arătat că în actuala formă a planurilor-cadru de liceu elevii din România studiază un număr mult prea mare de discipline, comparativ cu sistemele educaționale din alte țări europene, ceea ce fragmentează învățarea și împiedică aprofundarea reală a cunoștințelor. De aceea, ei propun reorganizarea materiei, astfel încât să existe o concentrare mai mare pe disciplinele fundamentale.
Lipsa clarității în modificările de bacalaureat se numără printre „aspectele mai puțin pozitive” pe care Federația Națională a Părinților – Edupart le-a semnalat în cazul proiectului de planuri-cadru pentru liceu: „Planurile-cadru promit un bacalaureat personalizabil, însă nu oferă încă detalii clare despre cum va funcționa acesta și ce impact va avea asupra accesului la universități”, a menționat federația, la 5 zile după punerea în consultare a proiectelor de planuri-cadru.
La examenul de bacalaureat din 2027, elevii ar fi urmat să susțină o probă de verificare a competențelor dintr-un trunchi comun de materii, indiferent de profil și de specializare, iar diferența va fi făcută de câțiva itemi de departajare pentru a obține nota maximă, spunea secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu într-un interviu video pentru Edupedu realizat în 2022.
Citește și:
Reconsiderarea numărului de discipline la liceu, Istoria comunismului și Istoria evreilor-Holocaustul să fie unități de învățare, Religia să fie o oră la două săptămâni și modificarea legii educației – propunerile profesorilor Merito pentru planurile-cadru de liceu 2025
EXCLUSIV Schimbarea formării profesorilor și acordarea autonomiei școlilor, necesare pentru a implementa eficient inovațiile în curriculum, propuse de noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, susțin cercetătorii de la Unitatea de Cercetare în Educație
Dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă, susține Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării
VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
R.P.
Redacția