Comisia Europeană a acordat statutul juridic de Consorțiu European pentru Infrastructură de Cercetare (ERIC) centrului DANUBIUS-RI – Centrul Internațional pentru Studii Avansate asupra Sistemelor Fluviu-Mare, pe 25 iunie, conform unui comunicat de presă. DANUBIUS-ERIC se ocupă cu înțelegerea și măsurarea celor mai importante aspecte ale Sistemelor Fluviu-Mare, cum ar fi rezervele și fluxurile de apă, dinamica sedimentelor, nutrienții și poluanții, biodiversitatea, efectele schimbărilor climatice
- DANUBIUS-ERIC este al 32-lea ERIC și primul condus de România
- Șapte țări (Austria, Cehia, Italia, Moldova, Olanda, România și Marea Britanie) participă în acest nou ERIC, România găzduind Hub-ul (Centrul de Coordonare Generală, sau nucleul central ce include atât laboratoare de cercetare dar și parte administrativă a întregii infrastructuri) și centrul de date care gestionează și stochează toate datele de cercetare, le colectează și le agregă.
- DANUBIUS-ERIC se ocupă cu înțelegerea și măsurarea celor mai importante aspecte ale Sistemelor Fluviu-Mare – cum ar fi rezervele și fluxurile de apă, dinamica sedimentelor, nutrienții și poluanții, biodiversitatea și serviciile ecosistemice. Studiază efectele schimbărilor climatice și încearcă să înțeleagă mai bine evenimente extreme, cum sunt inundațiile și secetele.
Informații de context despre primul ERIC găzduit de România, sub coordonarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar)
Proiectul Danubius se desfășoară pe două direcții:
- Realizarea unui “European Research Infrastructure Consortium” (ERIC), primul ERIC ce urmează să fie găzduit de România, sub coordonarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar), ce desfășoară studii de profil în macro-sistemul Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră.
- Operaționalizarea unui “super-site” de cercetare în județul Tulcea, unul dintr-o serie de astfel de site-uri în Europa, prin care “Delta Dunării devine un laborator viu”, într-un proiect coordonat de Institutul de Studii Biologice (INCDSB) și la care GeoEcoMar e participant, alături de alte organizații, a explicat pentru Edupedu.ro în 2022 Adrian Stănică, directorul institutului GeoEcoMar.
Ce face concret țara noastră în cadrul infrastructurii DANUBIUS-RI?
Odată cu construcția „laboratorului viu” Delta Dunării, prin proiectul suport DANS, “vor fi amplasați senzori pe brațele principale, pe brațele secundare, în lacuri, în lagunele terminale cum e Musura sau Sahalin”, pentru a măsura ce efecte au barajele, dincolo de ceea ce pentru toți este cunoscut ca “dispariția plajelor”, a explicat în 2019 pentru Edupedu.ro cercetătoarea Adriana Constantinescu una dintre direcțiile de cercetare.
Comunicatul integral:
„Astăzi, Comisia Europeană a acordat statutul juridic de Consorțiu European pentru Infrastructură de Cercetare (ERIC) centrului DANUBIUS-RI – Centrul Internațional pentru Studii Avansate asupra Sistemelor Fluviu-Mare. rezervele și fluxurile de apă, dinamica sedimentelor, nutrienții și poluanții, biodiversitatea și serviciile ecosistemice.
Obținerea statutului de ERIC reprezintă un moment important în dezvoltarea DANUBIUS-RI, care a intrat pe foaia de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (ESFRI) în 2016. Acest nou statut îi consolidează rolul de actor cheie în facilitarea cercetării științifice de excelență pe întregul continuum de la izvoarele râurilor până la mare, oferind o infrastructură de cercetare de ultimă generație și cunoștințe integrate pentru gestionarea și protejarea sustenabilă a Sistemelor Fluviu-Mare.
Sistemele Fluviu-Mare includ bazine hidrografice, estuare/delte, lagune și mările de coastă. Acestea furnizează capital natural și ecosisteme fundamentale pentru bunăstarea societății.
DANUBIUS-RI se concentrează pe înțelegerea și cuantificarea aspectelor esențiale ale Sistemelor Fluviu-Mare, inclusiv rezervele și fluxurile de apă, dinamica sedimentelor, nutrienții și poluanții, biodiversitatea și serviciile ecosistemice. De asemenea, se ocupă de evaluarea efectelor schimbărilor climatice și înțelegerea evenimentelor extreme, precum inundațiile și secetele, pentru a crește reziliența acestor sisteme. Scopul său este de a depăși fragmentarea din știință, cunoaștere, date și management printr-o abordare integrată și colaborativă.
ERIC oferă sprijin cuprinzător pentru diverse dimensiuni ale cercetării și dezvoltării în cadrul Sistemelor Fluviu-Mare, adresându-se mai multor categorii de beneficiari. Cercetătorii au acces la facilități, date și instruire pentru cercetare de vârf. Factorii de decizie și managerii obțin cunoștințe și perspective operaționale pentru o mai bună gestionare. Antreprenorii beneficiază de oportunități de transfer tehnologic, testare și inovare. Iar noua generație de cercetători are acces la formare și dezvoltarea capacităților.
Șapte țări (Austria, Cehia, Italia, Moldova, Olanda, România și Regatul Unit) participă în acest nou ERIC, România găzduind DANUBIUS-ERIC, inclusiv centrul de date care gestionează și stochează toate datele de cercetare, le colectează și le agregă, și asigură puterea de calcul și stocarea.
DANUBIUS-ERIC este activ conectat la nivel internațional, european și local. Colaborarea cu alte infrastructuri de cercetare, programe și inițiative permite explorarea și valorificarea sinergiilor, integrarea perspectivelor de cercetare diverse, partajarea infrastructurilor și evitarea duplicărilor.
Context
Consorțiul European pentru Infrastructură de Cercetare (ERIC) este o formă juridică specifică în dreptul UE, care facilitează înființarea și operarea infrastructurilor de cercetare de interes european. Este necesară o decizie a Comisiei Europene pentru înființarea unui ERIC. Membrii unui ERIC pot fi state membre ale UE, țări asociate în cadrul programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare și, în anumite condiții, alte țări din afara UE și organizații interguvernamentale.”
Citește și:
Proiectul Danubius-RI a intrat, cu o aplicație de finanțare, în fazele preliminare pentru construcția componentelor românești – hubul de cercetare de la Murighiol și Supersite-ul Delta Dunării
Piedicile care întârzie Danubius, platforma majoră de cercetare la Dunăre-Deltă: pe lângă pandemie și Ucraina, e bătălia cu birocrația / “E mai ușor să te lupți cu toată concurența, decât cu avizele și cu cei care te întorc de trei ori” – Adrian Stănică, GeoEcoMar
Proiectul suport pentru pregătirea Danubius-RI poate fi urmărit pe parcursul implementării pe propriul site
VIDEO România conduce cel mai important proiect paneuropean de cercetare, după Laserul de la Măgurele. DANUBIUS-RI, obiective și costuri
Alexa Stănescu
Ș.L.
Ioana Nicolescu
Diana Ghimiși
