Istoricul Daniel Citirigă, despre motivele pentru care extremiștii și simpatizanții lor îi martirizează pe Zelea Codreanu și Ion Antonescu, negând Holocaustul: Cred că este vorba de educație. În perioada comunistă despre Holocaust nu s-a discutat, apoi, după 1990, s-a reactivat un discurs naționalist, în rândul istoricilor de multe ori / Rusia și mișcările extremiste au în comun ura față de democrație

226 de vizualizări
Sursa foto: Captură video
De ce este sunt considerați martiri Corneliu Zelea Codreanu și dictatorul militar Ion Antonescu, deși au comandat printre cele mai atroce crime ale secolului al XX-lea? „Se spune despre morți numai de bine, în loc de adevăr”, răspunde istoricul Daniel Citirigă în emisiunea „Breaking Fake News” a scriitorului și jurnalistului Marian Voicu și fondator Veridica, la TVR.

El mai arată că „răul interbelic” reprezentat de legionari și legionarism „a fost recuperat ca victimă” în România după ’90, dar și că o mare parte a societății și clasei politice refuză să accepte că România a fost parte din Holocaust, pentru că „oamenilor le este mai ușor să accepte binele decât rău” și pentru că este mult mai simplu să spui că „poporul din care eu fac parte nu a făcut rău”.

Nu în ultimul rând, Rusia și mișcările extremiste, incluzând neoloegionarismul din România, au în comun în primul rând „ura față de democrație”, mai arată istoricul constănțean.

  • Notă: Corneliu Zelea Codreanu a fost fondatorul Mișcării Legionare, cea mai toxică ideologie politică în România interbelică, care folosea asasinatul ca armă politică și care a ucis, printre alții, doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și doi foști premieri, pe Nicolae Iorga și Gheorghe Argeșanu.

Dar cum au supraviețuit identificarea și simpatia pentru mișcarea legionară în România, mai ales după jumătate de secol de comunism? De ce „răul interbelic” a fost recuperat în România postdecembristă ca „victimă”?

Citește articolul integral pe G4Media.ro

Citește și:
INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București
„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor
Csaba Asztalos, despre propunerea cultelor religioase de a introduce Religia la Bac, ca probă opțională: „În măsura în care s-ar revizui curricula de religie și ar cuprinde mai multe elemente ce țin de istorii ale religiilor, de etică, de filosofie a religiei, care să aducă cunoaștere în gândirea critică din perspectiva științelor, nu văd de ce ar fi o problemă”
INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 18% din populația cu vârste între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, iar 3,9% a absolvit doar clasele primare sau nici pe acelea, potrivit Raportului privind starea învățământului în 2023-2024 / Procentele sunt în creștere față de anul anterior

Puțin peste 18% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, potrivit datelor aferente anului 2023, iar 3,9% doar clasele primare sau nici pe acelea,…
Vezi articolul

INTERVIU Engleza predată la școală trebuie gândită la pachet cu alte competențe, pentru nevoile elevilor care o vor învăța peste 5-10 ani, nu pentru cei care au învățat-o acum 10 ani – Mina Patel, coordonatoare a unui studiu despre „Viitorul limbii engleze” / Diluarea ideii de profesor „vorbitor nativ” și schimbarea nevoilor de vorbire a englezei pentru tineri și angajatori  

„Lumea mă tot întreabă, îi va înlocui tehnologia pe profesorii de limba engleză? Nu, nu o va face. Nimic nu îi poate înlocui”, dar munca lor trebuie să se schimbe…
Vezi articolul

Prima zi pe aplicația chinezească RedNote unde migrează tiktokerii americani. Propagandă comunistă masivă, elogii aduse mișcărilor expansioniste, internauți care mulțumesc „prietenilor chinezi”

RedNote, aplicația chineză similară cu TikTok, atrage un val de creatori americani după anunțul Curții Supreme din SUA privind posibilitatea interzicerii platformei TikTok. Aplicația întâmpină noii utilizatori cu conținut propagandistic,…
Vezi articolul