De ce este sunt considerați martiri Corneliu Zelea Codreanu și dictatorul militar Ion Antonescu, deși au comandat printre cele mai atroce crime ale secolului al XX-lea? „Se spune despre morți numai de bine, în loc de adevăr”, răspunde istoricul Daniel Citirigă în emisiunea „Breaking Fake News” a scriitorului și jurnalistului Marian Voicu și fondator Veridica, la TVR.
El mai arată că „răul interbelic” reprezentat de legionari și legionarism „a fost recuperat ca victimă” în România după ’90, dar și că o mare parte a societății și clasei politice refuză să accepte că România a fost parte din Holocaust, pentru că „oamenilor le este mai ușor să accepte binele decât rău” și pentru că este mult mai simplu să spui că „poporul din care eu fac parte nu a făcut rău”.
Nu în ultimul rând, Rusia și mișcările extremiste, incluzând neoloegionarismul din România, au în comun în primul rând „ura față de democrație”, mai arată istoricul constănțean.
- Notă: Corneliu Zelea Codreanu a fost fondatorul Mișcării Legionare, cea mai toxică ideologie politică în România interbelică, care folosea asasinatul ca armă politică și care a ucis, printre alții, doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și doi foști premieri, pe Nicolae Iorga și Gheorghe Argeșanu.
Dar cum au supraviețuit identificarea și simpatia pentru mișcarea legionară în România, mai ales după jumătate de secol de comunism? De ce „răul interbelic” a fost recuperat în România postdecembristă ca „victimă”?
Citește articolul integral pe G4Media.ro
Citește și:
INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București
„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor
Csaba Asztalos, despre propunerea cultelor religioase de a introduce Religia la Bac, ca probă opțională: „În măsura în care s-ar revizui curricula de religie și ar cuprinde mai multe elemente ce țin de istorii ale religiilor, de etică, de filosofie a religiei, care să aducă cunoaștere în gândirea critică din perspectiva științelor, nu văd de ce ar fi o problemă”
INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România
Mihai Peticilă
Cristian Pantazi
Alexa Stănescu
Raluca Pantazi
Matei Pop