De ce vor rușii să pună mâna pe reactoarele nucleare din Ucraina

[jp_post_view]
Foto: Energoatom.ua
Terorizarea psihologică a populației, intenția declarată (dar nedovedită) de a împiedică Kievul să fabrice bombe termonucleare, dorința de a avea controlul asupra surselor de energie ale Ucrainei sau șantajarea guvernului ucrainean pentru obținerea de concesii în negocierile de pace sunt câteva dintre motivele pentru care forțele ruse urmăresc să preia controlul asupra centralelor nucleare din țara invadată, lucru care stârnește îngrijorare în întreagă lume. Analiștii cred că preluarea instalațiilor nucleare ale Ucrainei este o parte vitală a strategiei de „frică și control” urmărită de președintele Vladimir Putin în acest război.

Context

Ucraina are 15 reactoare nucleare operabile situate patru centrale nucleare răspândite în țară și patru reactoare dezafactate la Cernobîl, locul exploziei catastrofale din aprilie 1986. Centralele au fost proiectate și construite de către ruși, acesta fiind cel mai mare număr de astfel de fabrici construite de ruși în afara țării lor.

sursa foto: Wikipedia

În urmă cu câteva zile, bombardamentele forțelor ruse au incendiat o parte din centrală nucleară Zaporijie din sud-estul Ucrainei, cea mai mare de acest fel din Europa și printre cele 10 mai mari din lume.

Catastrofa imediată a fost evitată pentru că flăcările au fost stinse, dar centrala aflată lângă orașul Enerhodar – și care include șase reactoare separate, construite între 1985 și 1995 – a fost capturată de forțele Kremlinului pe 4 martie. Deși niciunul dintre reactoare nu a fost avariat, interferență rușilor în operațiunile zilnice ar putea provoca o greșeală neintenționată cu consecințe serioase.

Citește analiza integrală semnată de Adrian Novac pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, prevăzută de proiectele adoptate ale noilor legi Deca-Iohannis, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului

“Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”,…
Vezi articolul

Jocurile de noroc au fost „încercate” de aproape un sfert dintre liceeni cu vârste de până la 18 ani, iar 1 din 8 a avut prima interacțiune cu acestea înaintea vârstei de 14 ani – Raport: Intervențiile de prevenție trebuie gândite pentru vârste mai mici de 18 ani, ideal din gimnaziu

Jocurile de noroc, la care, teoretic, legea interzice accesul minorilor, atrag un număr foarte mare de elevi, începând chiar de la vârste mai mici de 14 ani,  iar ele „nu…
Vezi articolul