Deputatul PNL Mugurel Cozmanciuc, ultimul politician de pe lista doctoranzilor de la Academia SRI, a fost exmatriculat de două ori din cadrul școlii doctorale / Cozmanciuc: Nu comentez

307 vizualizări
Foto: Facebook.com – Mugur Cozmaciuc
La sfârșitul lunii septembrie, Senatul Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul” l-a exmatriculat din cadrul Școlii doctorale pe deputatul PNL Mugurel Cozmanciuc. Acesta este ultimul politician care urmărea să obțină titlul de doctor de la această instituție. ”Nu comentez”, a fost singura reacție a deputatului PNL, solicitat de G4Media.ro să comenteze decizia Academiei SRI.

După anul 2010, mai mulți membri de partid au devenit doctori în științe la această Academie subordonată Serviciului Român de Informații (SRI). Mulți și le-au pierdut sau sunt pe cale să și le piardă după ce mai multe dezvăluiri de presă și o verificare a Comisiei de Etică au descoperit că lucrările lor fuseseră plagiate.

Conform unui răspuns trimis G4Media.ro de către Biroul de Presă al Academiei, în luna septembrie, Mugurel Cozmanciuc a solicitat ”prelungirea programului individual de cercetare științifică, iar Consiliul Școlii Doctorale din cadrul Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» (ANIMV) nu a avizat solicitarea și a propus Senatului ANIMV neacordarea prelungirii respective, în baza neîndeplinirii, de către cel în cauză, a obiectivelor programului la care a fost înmatriculat. Drept urmare, la data de 30 septembrie 2022, domnului Corneliu-Mugurel Cozmanciuc i-a încetat, prin Decizia Rectorului Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul», contractul de studii doctorale”. Tema lucrării sale era ”Provocări actuale la adresa educației și culturii de securitate din România”.

Citește articolul complet pe G4Media.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al agenției care acreditează școlile, critică sistemul de formare a profesorilor și de intrare în învățământ: Persoane cu puțină experiență în școli sau fără pot deveni profesori de profesori. La medici, profesorii lor sunt cei mai buni medici și continuă să practice

Fostul președinte al Agenției române de Asigurare a calității în școli – ARACIP, Șerban Iosifescu, trage un semnal de alarmă despre calitatea slabă a candidaților care vor să devină profesori…
Vezi articolul

Titularizarea în învățământ fără susținerea concursului la nesfârșit, cerută de peste 1.200 de profesori care deja au luat peste 7 la examenul de intrare în profesie și cu toate acestea sunt obligați să-l susțină iar și iar, ca să prindă post, conform sistemului actual / Titularizarea „pe viabilitatea postului” nu este temeinic reglementată, susțin aceștia

Peste 1.200 de profesori calificați solicită titularizarea în Învățământ fără a susține din nou concursul național, după ce s-au angajat pe perioadă determinată în școli, se arată într-un memoriu primit…
Vezi articolul

Ministrul Educației din Marea Britanie le cere profesorilor retrași din activitate să se întoarcă în clase pentru a-i suplini pe colegii absenți din cauza creșterii cazurilor de infectare cu varianta Omicron a Covid-19

În Marea Britanie, profesorii retrași din activitate (out-of-work) sunt chemați în școli pentru a-și putea înlocui colegii dacă va fi lipsă de personal didactic, pe fondul răspândirii variantei Omicron în…
Vezi articolul

Istoria comunismului ca instrument politic. Institutul care studiază crimele comuniștilor sprijină propunerea din menționare a acestei materii în proiectul noii legi. Forul atribuie ideea liderului liberal Alexandru Muraru, angajat în campania pentru legile educației, fratele unui fost președinte al IICCMER / Propunerea fusese făcută și de o organizație independentă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunță, într-un comunicat preluat de Agerpres, că susține introducerea în programa de studii liceale a disciplinei Istoria Comunismului, materie…
Vezi articolul

Sorin Cîmpeanu, despre condițiile în care au fost cazați unii participanți la olimpiadele la Franceză și Engleză: Aș vrea să nu se mire nimeni că aceasta este starea infrastructurii școlare din România / În acele condiții, luați în calcul, trăiesc elevi români 300 de zile pe an

„Aș vrea să nu se mire nimeni că aceasta este starea infrastructurii școlare din România. Asta este, asta este realitatea. Trebuie să înțelegem cu toții, iar școlile sunt proprietatea autorităților…
Vezi articolul